Mamasita, prima artistă albă care a cântat în cluburi afro-americane. Sophie Tucker: „Am fost și săracă și bogată. Cel mai bine mi-a fost bogată”

Sophie Tucker (1887 – 1955) a fost o actriță, comediantă și cântăreață americană revoluționară care a influențat semnificativ cultura populară de-a lungul carierei sale.

Născută în 1887 în Tul’chyn, Ucraina, Tucker a emigrat cu familia în Statele Unite atunci când avea opt ani, devenind mai târziu una dintre cele mai de succes și mai controversate artiste ale timpului său.

• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra
• Robert de Boron, autorul uitat care a reinventat legenda Sfântului Graal

Sophie Tucker, The Last of the Red-Hot Mamas (Ultima roșcată fierbinte), vedetă internațională de vodevil, music-hall și mai târziu de film, s-a născut Sophie Kalish în Imperiul Rus, la 13 ianuarie 1887, cu puțin timp înainte ca părinții ei să emigreze în Statele Unite ale Americii. Avea doar trei luni când familia Kalish, devenită Abuza, s-a stabilit în Hartford, Connecticut, părinții ei deschizând un mic restaurant și o pensiune frecventată de tot felul de figuri cunoscute din industria spectacolului. La taverna familiei Tucker a început și Sophie să-și desfășoare numerele artistice, manifestându-și astfel pasiunea pentru spectacole pe care o avea de foarte mic copil. Cânta, dansa, spunea glume, toate acestea într-un show care nu doar că-i distra pe clienți, dar îi și uimea văzând de câte talente dispunea un copil.

Cunoscută pentru umorul său vulgar și stilul extravagant

În 1906 și-a schimbat numele în Sophie Tucker (după numele fostului ei soț cu care se căsătorise în adolescență – Louis Tuck), în același an debutând și cariera profesională, odată cu apariția pe scena vechiului Music Hall din New York, vopsită cu negru pe față, la sugestia managerilor care considerau că altfel nu ar fi fost acceptată de public.

Tucker a abordat fără teamă subiecte considerate tabu, precum imaginea corporală, sexul și rolurile de gen, iar nebunia, îndrăzneala și autenticitatea ei au rezonat cu oamenii, câștigându-și foarte repede un public fidel și consolidându-i statutul de simbol cultural. Tucker avea curaj și îndrăzneală. A depășit barierele rasiale din industria divertismentului, cântând alături de artiști de culoare și exprimându-se deschis împotriva discriminării rasiale. De fapt, a fost prima artistă albă care a făcut spectacol în cluburile afro-americane într-o perioadă de segregare rasială generalizată. Avea o voce puternică, o prezență scenică exuberantă și era ingenioasă, atribute care au făcut din ea o figură influentă atât în spectacolele de comedie, cât și în muzică. Și-a gestionat și rezervat propriile spectacole, negociind adesea contracte care erau nemaiauzite pentru femeile din industrie la acea vreme.

Cele mai faimoase cântece ale lui Tucker, precum Some of These Days, I Don’t Want to Get Thin și My Yiddishe Momme au devenit clasice, inspirând nenumărați artiști care i-au urmat.

Scena era viața ei, casa ei, iar publicul îi oferea hrana sufletului: energia și iubirea necesare pentru a merge mai departe. Prefera spectacolele live, se simțea în elementul ei și putea să își exprime mesajele așa cum își dorea. Filmele și televiziunea erau prea restrictive pentru a surprinde adevărata esență a lui Sophie Tucker, astfel că timp de mai bine de cinci decenii a „jucat” peste tot pe unde s-a putut – Broadway, vodevil, cabaret, cluburi și burlesque.

„Sophie nu era nici pe departe o frumusețe”, scrie IMDb.com, „era supraponderală și a descoperit rapid că auto-ironia și comedia picantă, punctate de stilul ei muzical jazzy, vor deveni coloana vertebrală a popularității sale”.

„Umorul lui Tucker, bineînțeles, se făcea pe seama greutății sale, dar, cu șansonete precum Nobody Loves a Fat Girl, But Oh How a Fat Girl Can Love (Nimeni nu iubește o fată grasă, dar, oh vai, cât de mult poate iubi o fată grasă), publicul îi mânca din palmă. Râdeau cu ea, nu de ea. Într-o seară i s-a furat trusa de machiaj și a fost forțată să intre pe scenă și să cânte fără fața neagră. Publicul a fost înnebunit. Îl cucerise. Iar restul este istorie. Din acel moment, nu a mai purtat niciodată o față neagră”.

Sophie Tucker avea un așa talent și era o artistă atât de captivantă, încât alte actrițe de top au refuzat să fie pe aceeași scenă cu ea. Ea, în schimb, a continuat să fie capul de afiș al propriilor spectacole.

În show-urile ei, Sophie Tucker se baza pe aluzii sexuale agresive pentru a-și cuceri mulțimile. Se îmbrăca opulent și prin intermediul cântecelor ei dădea sfaturi atât femeilor, cât și bărbaților căsătoriți.

A avut parte de succese uriașe cu ale ei cântece obraznice precum Who Paid the Rent for Mrs. Rip van Winkle When Rip Van Winkle Went Away?, piese care au rezistat în repertoriul solistei timp de mai multe decenii. Sophie a fost, de asemenea, pionieră în domeniul înregistrărilor, înregistrând faimosul ei cântec Some of These Days pentru Edison Company la 24 februarie 1911.

Popularitatea Sophiei Tucker, după ce a atins culmile absolute în SUA, s-a răspândit și în Europa. În 1929 a debutat ca actriță în filmul Honky Tonk, în rolul unei cântătrețe de club de noapte, în 1937 a împărțit lumina reflectoarelor cu Judy Garland în Thoroughbreds Don’t Cry, pentru ca mai apoi să apară în Broadway Melody of 1938 (1937) și Follow the Boys (1944).

„În perioada 1938-1939 a jucat în comedia muzicală de succes de pe Broadway – Leave It to Me, apărând alături de echipa de comedianți William Gaxton și Victor Moore, împreună cu debutanta Mary Martin. Datorită succesului său financiar, a înființat fundația Sophie Tucker în 1945”.

În anii 1950 și începutul anilor 1960, Prima Doamnă a Show Business-ului devenise aproape abonată în emisiunile de varietăți și talk-show-uri de la televizor. A continuat să apară în musicaluri, inclusiv pe Broadway, până aproape de momentul final al vieții ei, jucând în Cartierul Latin cu doar câteva luni înainte să moară.

Sophie Tucker, care dezvoltase un cancer pulmonar, s-a stins din viață la vârsta de 79 de ani, la 9 februarie 1966.

A fost artista simbol al emancipării feminine și al independenței într-o epocă în care rolul femeii era în general limitat la acela de casnică ori secretară.

În 1980 a fost inclusă în Grammy Hall of Fame pentru interpretarea piesei Some of These Days, în 1988 a primit, postmortem, o stea pe Hollywood Walk of Fame, iar în 1991, președintele George H.W. Bush i-a acordat postum National Medal of Arts.

Surse:

https://www.imdb.com/name/nm0876008/bio/?ref_=nm_ov_bio_sm

https://www.britannica.com/biography/Sophie-Tucker

Vă mai recomandăm să citiți și:

Dorothy Harrison Eustis și prima școală de dresaj de câini pentru nevăzători din SUA

Martha Matilda Harper, prima persoană care a deschis un coafor. Inventatoarea scaunului de salon

Evelyn Nesbit, primul topmodel din lume. „Prima zeiță a sexului din America”

Maria Virginia Andreescu Haret, prima femeie architect din România