Nellie Bly, jurnalista care s-a prefăcut nebună și a înconjurat lumea în 72 de Zile. A intrat voluntar într-un spital psihiatric și a scris reportajul care a schimbat legile SUA

Nellie Bly a fost cea mai faimoasă jurnalistă americană din secolul al XIX-lea, ancheta sa asupra condițiilor de viață dintr-un azil de nebuni, scrie britannica.com, stârnind indignare, acțiuni în justiție și îmbunătățirea tratamentului bolnavilor mintal. De asemenea, Nellie Bly a fost cunoscută și pentru călătoria ei în jurul lumii în 72 de zile.

Născută Elizabeth Jane Cochran la 5 mai 1864 în Pennsylvania, Bly a crescut într-o lume care oferea puține oportunități pentru femei. După ce moartea tatălui ei a lăsat familia în dificultate financiară, Elizabeth a fost martora directă a luptelor cu care se confruntau femeile pentru a obține un loc de muncă semnificativ. Drumul ei spre jurnalism a început cu un răspuns înflăcărat la o rubrică sexistă din Pittsburgh Dispatch, intitulată „Pentru ce sunt bune fetele”.

• Chloé Zhao, regizoarea care a dus Hamnet spre Golden Globe și a scris o nouă pagină…
• Jessie Buckley, performanță „eterică” în filmul Hamnet. „Aceasta nu este o situație normală”

Impresionat de scrisul ei, editorul i-a oferit un loc de muncă, dar sub pseudonim, deoarece femeile reporter trebuiau să folosească pseudonime. A ales „Nellie Bly” (inspirat de un cântec popular), lansând o carieră care avea să redefinească jurnalismul de investigație.

În 1887, Bly s-a mutat la New York, hotărâtă să lucreze pentru New York World al lui Joseph Pulitzer. Și-a propus o idee îndrăzneață: să se prefacă nebună și să fie internată la azilul de nebuni pentru femei de pe Blackwell’s Island (acum Roosevelt Island), pentru a expune publicului condițiile îngrozitoare din interior.

Pulitzer a fost de acord, iar Bly și-a executat planul impecabil. Bly a manifestat un comportament nebunesc într-o pensiune, ceea ce a dus la arestarea sa și, în cele din urmă, la transferul la azil. Ceea ce a descoperit acolo a fost un coșmar. Tratament brutal – pacienții erau bătuți, sufocați și băgați cu forța în băi reci ca gheața. Mâncare deteriorată și expirată – carnea stricată, pâinea veche și apa murdară erau la ordinea zilei. Și condiții inumane: femeile – multe dintre ele nu erau bolnave mintal, ci sărace, imigrante sau pur și simplu incomode – erau închise pe termen nelimitat.

După zece zile, The World a obținut eliberarea ei. Expunerea sa, „Ten Days in a Mad-House/Zece zile la casa de nebuni”, a stârnit indignarea publicului. A urmat o anchetă a Marelui Juriu, care a condus la creșterea finanțării pentru instituțiile de sănătate mintală și la reforme în îngrijirea pacienților.

Reportajul lui Bly a dus la reforme juridice (orașul New York și-a majorat bugetul pentru îngrijirea sănătății mintale cu 1 milion de dolari), la responsabilizarea personalului (au fost concediați asistenții medicali și medicii abuzivi) și la sensibilizarea opiniei publice (Bly a demonstrat că jurnalismul poate determina schimbări sociale tangibile).

Ocolul lumii în 72 de zile: o cascadorie record

În 1889, inspirată de cartea lui Jules Verne „Ocolul Pământului în 80 de zile”, Bly și-a propus ceva mai îndrăzneț – să facă înconjurul lumii mai repede decât personajul fictiv al lui Verne, în ciuda neîncrederii multora din jur.

Totuși, la 14 noiembrie 1889, Nellie Bly a pornit la drum cu o singură geantă de voiaj. Călătoria ei a fost o senzație mediatică, cititorii urmărindu-i relatările în timp ce a traversat Atlanticul cu vaporul, și Europa și Asia, cu trenul și ricșa.

L-a întâlnit pe Jules Verne însuși

Nellie a riscat o abatere de la program la numai 8 zile de când plecase în cursă, scrie nelliebly125.wordpress.com, sacrificând două nopți de somn, pentru a accepta o invitație la casa lui Jules și a Honorinei Verne. Asta însemna să meargă la Amiens, în Franța.

„Oh, cât de mult mi-ar plăcea să îl văd”, a spus ea când a aflat de invitație, la sosirea la Londra.

„Ochii strălucitori ai lui Jules Verne mă priveau cu interes și amabilitate, iar doamna Verne m-a întâmpinat cu cordialitatea unei prietene dragi. Înainte ca eu să fi stat multe minute în compania lor, ei îmi câștigaseră respectul și devotamentul veșnic.”

Bly a încheiat călătoria în 72 de zile, 6 ore și 11 minute, doborând recordul fictiv. Mii de oameni au salutat-o la întoarcere, consolidându-i statutul de simbol național.

Dar cariera lui Bly nu s-a oprit aici. A expus corupția din guvernul New York-ului. A intervievat personalități proeminente, inclusiv pe activista Emma Goldman (scriitoare americană de origine lituaniană, o figură proeminentă în dezvoltarea filozofiei anarhiste în America de Nord și Europa la începutul secolului al XX-lea). A devenit corespondent de război în timpul Primului Război Mondial, fiind una dintre primele femei reporter pe linia frontului. De asemenea, a fost pioniera jurnalismului de investigație (sub acoperire), deschizând calea pentru reportajele de investigație moderne.

În timp ce încă lucra ca scriitor, Nellie Bly a murit de pneumonie la 27 ianuarie 1922, la vârsta de 57 de ani.

Surse:

https://nelliebly125.wordpress.com/2014/09/08/in-which-nellie-meets-jules-verne/

https://daily.jstor.org/nellie-bly-experiences-it-all/

https://www.britannica.com/biography/Nellie-Bly

Vă recomandăm să citiți și:

101 ani fără Kafka: 20 de secrete ale geniului literar al absurdului

A fost Manhattan vândut olandezilor pentru doar 24 de dolari?

Gertrude Elion a dezvoltat medicamente revoluționare în tratarea leucemiei. Laureată Nobel pentru Fiziologie sau Medicină

10 lucruri pe care poate nu le-ai știut despre zbor, piloți sau aeronave. Dorm piloții în timpul zborurilor? Cum rezistă avioanele la fulgere?