Cine își urăște jobul? Sfatul unei specialiste pentru a ne bucura de orele petrecute la birou

După avalul de epuizare amplificat de pandemia de COVID-19, mulți angajați consideră munca o corvoadă. Disputa privind întoarcerea la birou, dorința de flexibilitate și spectrul șomajului tehnologic generat de inteligența artificială conturează un climat tensionat. În acest context, consultanta și autoarea Bree Groff propune o idee aparent simplă: locul de muncă ar trebui să fie… distractiv.

Groff, specialistă în transformare organizațională, a colaborat cu lideri de top din companii precum Google, Microsoft sau Pfizer. În volumul său de debut, Today Was Fun, ea argumentează că succesul unei organizații nu ar trebui măsurat exclusiv prin productivitate, ci prin gradul de bucurie resimțit de angajați.

• Gările spectaculoase în care merită să te oprești doar pentru arhitectură
• 10 celebrități istorice catalogate drept „nebune” în epoca lor

„Munca ar trebui să fie o sursă de bucurie, dar doar una dintre multele bucurii ale vieții”, scrie autoarea.

Angajații își reduc implicarea la strictul necesar

Perspectiva ei este rezultatul unei experiențe personale marcante. În 2022, Groff și-a întrerupt activitatea pentru a-și îngriji părinții grav bolnavi, pierderea mamei determinând-o să reflecteze la modul în care își folosește timpul, notează The Guardian.

„O să rămân și eu fără zile de luni, exact cum mama a rămas fără. A apărut o urgență nouă în viața mea”, mărturisește ea.

Cartea sa vine pe fundalul fenomenelor recente de „marea demisie” și „quiet quitting”, prin care angajații își reduc implicarea la strictul necesar. Groff vede în această criză nu doar o problemă, ci și o oportunitate de recalibrare. În opinia sa, munca nu ar trebui să fie nici centrul existenței, nici o corvoadă inevitabilă, ci „o modalitate plăcută de a ne petrece zilele”.

„Suntem plătiți pentru a crea valoare, nu pentru a suferi”

Ea atrage atenția că dificultatea nu constă în muncă propriu-zisă, ci în normele toxice care o însoțesc: ședințe interminabile, e-mailuri trimise la ore imposibile, presiunea sacrificiului personal.

„Suntem plătiți pentru a crea valoare, nu pentru a suferi”, subliniază Groff.

În esență, munca înseamnă colaborare, rezolvarea de probleme și activități care, în sine, pot fi plăcute.

Una dintre barierele majore identificate de autoare este conceptul rigid de „profesionalism”, care îi obligă pe angajați să joace un rol și limitează autenticitatea. În viziunea ei, redefinirea acestui cadru și încurajarea unei culturi organizaționale mai umane ar putea transforma radical experiența muncii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Câți dintre angajații din România ar vrea mai mult sprijin din partea angajatorului pentru a se dezvolta

Reducere masivă de angajați la NASA

Administrația Trump vrea să reducă aparatul administrativ federal cu 300.000 de angajați

Avertisment pentru angajații de la birouri: „Vom avea nevoie de mai puțini oameni”