Turnul Babel a existat? Povestea biblică, urmele descoperite în Babilon și capodoperele inspirate de el

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Omenirea vorbea o singură limbă și construia un turn până la cer, când Dumnezeu le-a încurcat graiul oamenilor. Arheologia nu poate confirma miracolul biblic, dar în Babilon au fost descoperite urmele unei construcții monumentale care ar fi putut inspira povestea Turnului Babel.

Turnul Babel se numără printre construcțiile care poate că nu au existat niciodată în forma descrisă, dar care au lăsat o urmă culturală profundă. Povestea sa ocupă numai nouă versete în Cartea Genezei, dar a inspirat pictori, scriitori și cineaști, iar numele său a devenit sinonim cu dezordinea și imposibilitatea oamenilor de a se înțelege.

În spatele narațiunii biblice s-ar putea afla însă amintirea unei clădiri reale: Etemenanki, uriașul zigurat ridicat în centrul Babilonului.

Ce spune povestea biblică?

Potrivit capitolului al XI-lea din Geneza, oamenii vorbeau aceeași limbă și au ajuns în ținutul Șinear, numele biblic al unei regiuni din Mesopotamia. Acolo au hotărât să construiască un oraș și un turn „cu vârful până la cer”, pentru a-și face un nume și a nu se răspândi pe Pământ.

Construcția era realizată din cărămizi arse, legate cu bitum – materiale folosite în mod obișnuit în arhitectura Mesopotamiei, unde piatra era greu de găsit.

Potrivit relatării biblice, Dumnezeu le-a încurcat limba după ce a văzut că, fiind un singur popor și vorbind aceeași limbă, nimic din ceea ce își propuneau nu părea să le mai fie imposibil. Oamenii nu s-au mai putut înțelege, construcția orașului a fost abandonată, iar comunitățile au fost răspândite pe întregul Pământ. Textul biblic nu afirmă însă că turnul a fost distrus. Focul, fulgerele și prăbușirea sa spectaculoasă apar în interpretări și reprezentări artistice ulterioare.

Nici Nimrod nu este identificat în Geneza drept constructor al turnului. Asocierea dintre rege și Babel s-a format în tradițiile religioase de mai târziu.

Ce înseamnă numele „Babel”?

Textul biblic leagă numele Babel de verbul ebraic balal, „a amesteca” sau „a încurca”, realizând un joc de cuvinte pornind de la confuzia limbilor.

În tradiția mesopotamiană, numele Babilonului, Bāb-ilim, era înțeles drept „Poarta zeului”. Lingviștii consideră însă că aceasta ar putea fi o reinterpretare semitică a unui nume mai vechi, a cărui origine exactă rămâne nesigură.

Așadar, același loc a primit două explicații simbolice: pentru babilonieni era poarta către divinitate, iar în povestirea biblică a devenit locul în care limbile omenirii s-au amestecat.

Turnul real care ar fi putut inspira povestea

Etemenanki era ziguratul dedicat zeului Marduk, principala divinitate a Babilonului. Numele construcției însemna „Casa temeliei cerului și pământului”.

Așa-numita Tăbliță Esagila prezintă o construcție cu șapte niveluri, cu o bază pătrată având latura de aproximativ 90 de metri și o înălțime totală similară. Dimensiunile descrise în text ar putea reprezenta însă proporțiile ideale ale monumentului, iar cercetătorii nu știu dacă edificiul a atins vreodată această înălțime. Nucleul era construit din cărămizi de lut uscate la soare și protejat de un înveliș din cărămizi arse.

Ziguratul avea origini mai vechi, dar a fost reconstruit în secolele al VII-lea și al VI-lea î.Hr., în timpul regilor Nabopolassar și Nebucadnețar al II-lea. Pentru oamenii care intrau în Babilon, clădirea trebuie să fi părut o scară uriașă ridicată spre cer.

Ce mărturii au rămas?

Din Etemenanki nu s-a păstrat turnul. Săpăturile conduse de arheologul german Robert Koldewey, la începutul secolului al XX-lea, au scos la iveală fundațiile și planul său pătrat. Locul apare astăzi ca o depresiune amplă, parțial acoperită de apă.

O tăbliță cuneiformă cunoscută drept „Tăblița Esagila” consemnează dimensiunile construcției. O altă mărturie este așa-numita „Stelă a Turnului Babel”, realizată în vremea lui Nebucadnețar al II-lea. Pe aceasta apar regele, o reprezentare în trepte a ziguratului și planul templului aflat în vârf. Piesa a făcut parte din Colecția Schøyen, o colecție privată norvegiană.

Aceste vestigii confirmă existența marelui zigurat, dar nu demonstrează că întreaga omenire a vorbit cândva o singură limbă sau că limbile au apărut brusc în urma unei intervenții divine.

Turnul Babel în artă

Cea mai celebră reprezentare îi aparține lui Pieter Bruegel cel Bătrân. În tabloul pictat în 1563, păstrat la Kunsthistorisches Museum din Viena, turnul seamănă cu un Colosseum gigantic. Mii de oameni muncesc în jurul său, însă etajele sunt construite inegal, iar unele arcade par gata să se prăbușească.

O a doua versiune realizată de Bruegel în anii 1560 se află la Museum Boijmans Van Beuningen din Rotterdam. Se cunoaște și existența unei a treia variante, miniaturale, care s-a pierdut. Bruegel a transformat Babelul într-o imagine a ambiției omenești care își poartă propria ruină în structură.

Știați că?

Expresia „Turnul Babel” nu apare ca atare în textul ebraic. Geneza vorbește despre „oraș și turn”, iar denumirea consacrată a fost adoptată ulterior.

Povestea nu condamnă simpla construire a unei clădiri înalte. Ea a fost interpretată drept un avertisment privind orgoliul, concentrarea puterii și dorința oamenilor de a-și face un nume cu orice preț.

Știința explică diversitatea limbilor prin schimbări acumulate în timp, migrații și separarea comunităților, nu printr-un moment unic în care graiul omenirii s-ar fi fragmentat brusc.

Surse

https://www.boijmans.nl/en/collection/artworks/3723/the-tower-of-babel

https://madainproject.com/tower_of_babel_stele

https://www.britishmuseum.org/sites/default/files/2019-10/Babylon_Teachers_Resource.pdf

https://www.britannica.com/topic/Tower-of-Babel

Vă recomandăm să citiți și:

Tim Curry, actorul care a făcut din personaje imposibile roluri de neuitat

De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului

Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră

Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace