Prima pagină Cultura

MISTERE ROMANESTI. Cine este Baba Cloanta?

Nicu Parlog | 02.12.2010 | ● Vizualizări: 13498
MISTERE ROMANESTI. Cine este Baba Cloanta?     mistere, baba cloanta, babe, povesti, mituri, folclor romanesc, diavol, drac, zeitati stravechi, daci, cultura romaneasca, traditii + zoom
Galerie foto (12)

Va mai aduceti aminte de baba cea rea si urata din snoavele si povestile copilariei? Era o faptura hada, ursuza si grozava care nu avea altceva mai bun de facut decat sa-si imprastie veninul si blestematiile la tot pasul. Plasmuire a imaginarului colectiv popular, se intrupa intr-un personaj negativ de care eroii si eroinele miturilor transformate, odata cu trecerea mileniilor, in basme trebuiau sa se fereasca cu orice pret. Ei bine, adevarul despre natura, identitatea si simbolismul babelor din traditiile noastre si ale altora, precum si translatia prin timp a misteriosului personaj, are sa surprinda pe multi.

Batrana, Mama si Zeita

Pentru a cobori pe firul basmului, in cautarea originii celeicare ne-a intrat in viata prin poarta copilariei sub chipul BabeiCloanta, trebuie sa stim de la bun inceput ca personajulcocosat si zdrentaros are o vechime cu mult mai mare decat ne-amastepta. Din perspectiva mitologica si ezoterica,radacinile Babei Cloanta se descopera in nimeni alta decat Geea,Maya, sau Marea Zeita Mama a Paleoliticului, analizata amanuntit instudiile inovatoare ale cercetatoarei Marija Gimbutas (1921 -1994).

Iar cum elementul magico-religios abunda in cazul initierilorfemeilor-saman din perioada de aur a Matriarhatului, nici ca existao exemplificare mai clara a situatiei decat maxima lui istoriculuifrancez Jules Michelet "Pentru fiecare vrajitor, existazece mii de vrajitoare".



In cele mai vechi mituri o gasim pe Mula-Prakriti, cumdenumeau hindusii in Vede pe "Zeita Radacinii", Shakti (PrincipiulUniversal Feminin, desen sus)nedesavarsita inca, care fiinteaza numai pentru ea pentru ceea ceproduce: resortul interior al Naturii, atractia originara, pasiuneaantrenanta a oricarei forme de viata elementare, manifestareaenergiei nestrunite, care in mitologia stra-romaneasca a primitnumele de Talpa Iadului, dupa cum au evidentiat in scrierile lorIon Creanga si, mai tarziu, Vasile Lovinescu.

Mai departe in timp, prototipul mamei batrane, cunoscatoarea tuturor tainelor Cerului si Pamantului, preoteasa sacra, initiatain Traditia Primordiala, se va transmite sub forma zeitatilor sipersonajelor simbolice tutelare, precum Demetra, Isis, Astarte,Circe (tablou, jos), Cybele, Artemis si chiarLilith din ezoterismul ebraic. Valentele magice arhetipaleale femeii varstnice, mama experimentata si inteleapta, sunt larandul lor evidente in alchimie si diverse traditii folclorice,unde configureaza deopotriva atat Eternul Feminin, prin capacitateasa de a crea si procrea, cat si dimensiunea initatic-terifiantacare o defineste pe "Mama Cumplita" sau "Marea Vrajitoare". De aicifiinteaza motivul omniprezent al tuturor vrajitoarelor, babatiilorhidoase, acre si chioare, zane nefaste si cocarjate care staruiechiar si in subconstientul oamenilor din societatea contemporana,tot mai tehnologizata si desacralizata.



In ceea ce priveste folclorul si mitologia romaneasca, avem partede un fenomen extraordinar, dupa cum evidentiza etnologul JeanDelumeau care constata ca pozitia "babelor" din folclorulromanesc este una mult mai completa, autentica si privilegiatadecat cea din traditiile Evului Mediu Apusean.

In afara de sensul de "femeie batrana" in limba si credinteleromanilor, cuvantul "baba" are o multime de alte conotatii care ducspre o mitologie ancestrala daco-getica sau chiar mai timpurie,Hiperboreean-Pelasgo-Ramana, unde babelor si mosilor le erarezervat un loc extrem de important ca parinti, stramosi siinitiatori. Primul care a evidentiat acest aspect a fostB.P. Hasdeu, care nota ca la noi babele suntprivite ca "fiintele cele mai d'a dracului", de unde probabiltermenul de baba era insotit aproape intotdeauna de atributepeiorative de genul cloanta, cotoroanta, harca, talpa iadului,hoasca etc.



Sursafoto

Intre Cotoroanta si Sfanta

Un basm romanesc cules de Petre Ispirescu relateaza ca la unmoment dat Diavolul se certa zgomotos cu o baba, cele douapersonaje facand o larma atat de mare incat l-au trezit din somn peSfantul Petre, care manios fiind, puse mana pe o sabie si le taiecapetele celor doi zurbagii. Dupa sangeroasa pedeapsa si plecareaSfantului, trupurile descapatanate s-au apucat sa-si caute capeteleprin tarana. Diavolul a gasit capul babei pe care si l-a insusit,iar baba pe cel al Diavolului, care fara prea multa mirare, i s-apotrivit de minune cotoroantei.



Insa conotatiile babei nu sunt pururea negative, ci si admirative,deoarece babele (fiinte ale dracului) erau moase pricepute,doftoroaie vestite, sfatuitoare pretioase, dar si vrajitoareredutabile cu care nu era bine sa ai de a face.

Sursa foto

Vechimea cultului "babelor" pe teritorul Daciei este atestata si devenerarea unor monumente megalitice de forma unor pietreantropomorfe naturale, care se numesc in mod curent - Babe. Avemaici faimoasele Babe din Bucegi, din Ceahlau si din multealte locuri investite de popor cu simbolism magic din Carpati.Prestigiosul cercetator Nicolae Densusianu a gasit peste 20 deasemenea "babe antropolitice" pe teritoriul tarii nostre. Evidentacultului "babelor" si al "mumelor" ancestrale in cultura populararomaneasca este un argument in plus pentru importanta principiuluifeminin din traditiile noastre stravechi.

Sosirea crestinismului in Europa a dus la aparitia unuisincretism religios difuz in care multe dintre zeitatilepagane de sorginte greaca, celtica, germanica sau traca ausupravietuit in imaginarul colectiv european, imprumutand dinatributele si insusirile lor sfintilor si personajelor religioasecrestine. Daca in Europa Apuseana, babele mitice au ramasancorate in franturi din folclorul local intr-o forma ascunsa sideghizata de teama rugului sau a scaunului de tortura alInchizitiei, dincolo, in spatiul Europei Rasaritene, unde tronacrestinismul ortodox, mult mai pasnic, tolerant si emotional inmanifestare decat rigoarea catolica, Principiul Universal Femininnu isi pierde din sacralitate si importanta.



In aceasta directie, aspectul protector, intelept,initiatic, matern si taumaturgic al Batranei Fara Varstaprimeste noi insusiri in momentul in care etosul autohton iltranspune in viata de zi cu zi a romanilor prin intermediul zilelorsaptamanii, care primesc astfel o incarcatura sacra. Apare ointreaga pleiada de 7 batranici cuminti si intelepte, fiecaresimbolizand cate o zi a saptamanii, fiecare dintre ele patronandpeste aspectele rituale si temporale ale zilei in cauza: SfantaLuni, Sfanta Marti, Sfanta Miercuri. Sfanta Joi, Sfanta Vineri,Sfanta Sambata si Sfanta Duminica.

Taranul roman le-a onorat si respectat dintotdeauna, constientfiind de natura lor sacra de paznice ale randuielii Timpului siVremurilor, precum si de faptul ca fiecare dintre sfintele-zile potoferi alinare, ajutor, sfaturi sau ghidare celor aflati innevoie.

Babe, duhuri si iar babe...

Babele mitice care vin din negura timpurilor populeaza abundentmitologia romaneasca, intrand in componenta unor personajefabuloase:

  • BabaCloanta: o batrana monstruoasa care, in basmeleculese de folcloristul Ioan Pop-Reteganul (1853 - 1905), aparedrept o femeie urata, cocosata, cu dinti lungi si colti ca grebla.In variantele culese si inventariate de profesorul Petre Ispirescu(1830 - 1887), Baba Cloanta este nimeni alta decat mama zmeilorcare avea atributul nemuririi ascuns intr-o cusca de suflete. Candera lovita de moarte de eroul pozitiv, fugea si sorbea dinsufletele inchise, castigand viata si putere. Lingvistul sifolcloristul Lazar Saineanu (1859 -1934) prezinta postura de marevrajitoare a babei care incheaga apele cu farmecele ei si areautoritatea de a sta la taclale cu Necuratul la orice ceas alnoptii.

  • BabaCoja: este un spirit feminin malefic, specificmitologiei romanilor din Ardeal, care are puterea de a ucide copiinebotezati. Marele etnolog si folclorist Simion Florea Marian (1847- 1907) insista asupra paralelei cu surata sa, Frau Brechta mit demKlumpfuss din mitologia germana, stapana peste toate duhurilenecurate. Baba Coja are unghii de arama la maini si nas de sticla,topaie cu un picior de fier prin negura noptii si fura sufletelecopiilor pentru a le ascunde in tufe de soc. B. P. Hasdeu este,insa, de parere ca etimologia ei deriva din numele teribilei BabeKuga/Kuzica sau Kuzna din folclorul sarbesc, ca o reminiscenta dinepoca convietuirii in regiune a daco-romanilor si slavilor desud.

  • BabaHarca: locuieste intr-o vagauna ascunsa princoclauri neumblati. Numele sau de Harca denota legatura evidenta cupracticile magice cu cranii umane si animale, care aveau un rolimportant in cadrul cultelor stravechi, proto-dacice, de peteritoriul Romaniei de azi. Unii lingvisti sunt de parere ca incuvintele romanesti harca, harsti sau mai ales harsit gasim urmeleunei divinitati varstnice, imprumutata din panteonul slav siiranian unde o gasim sub numele de Haors, Hars sau Gurs.

  • BabaOarba: descoperim influenta batranei mitice siambivalenta chiar si in jocurile copilarie, sub acest nume. Daca,in prezent, jocul este caracterizat de dialoguri versificate sigesturi ludice care simbolizeaza spiritul de dincolo venit in lumeacelor vii, in trecut, Baba Oarba avea o menire pur rituala:identifica natura benefica sau malefica a personajului proaspatintors din morti, dupa care stabilea cu acest spirit tutelar olegatura, facilitand transmiterea mesajului stramosilor spre ceimai tineri descendenti.


In afara de "babele" deja pomenite, in traditia populararomaneasca, exista zeci de alte babe, printre ele remarcandu-seJoimarita si Martolea, doua entitati care patroneaza peste actultorsului si cel al tesutului, imprumuta chipul si infatisarea unorbabe hidoase si rele.

Samca – sub aripa Satanei

Cea mai terifianta reprezentare a vreunei entitatimalefice feminine din traditia romanilor apare sub forma Samcai sauAvestitei, despre care lumea satului soptea infiorata ca ardescinde taman de sub aripa Satanei. Denumirea ei arelegatura cu titulatura de Vestica sau vrajitare in limbile slave,iar pentru romani Samca este tot una cu Baba Coja. Reputatulprofesor Marcel Olinescu face, in monumentala sa opera "Mitologieromaneasca", cel mai potrivit portret temutei entitati:

"Samca este un duh feminin ingrozitor la vedere, cu parul rar silung pana la pamant, ochii sai rosii ca focul ii joaca in cap caniste felinare batute de vant, nu stau locului o clipa, se sucescsi se stramba intr-una, iar din gura bolboroseste neincetat cuvinteneintelese. Se travesteste insa sub diverse infatisari spre a seapropia de casele oamenilor, aratandu-se femeilor insarcinate sipruncilor atat ziua cat si noapte, in diferite chipuri: ca pisica,caine, capra, porc, gaina, cioara, broasca, lacusta, musca,paianjen, umbra si diferite naluciri".



In mitologia romaneasca veche, Samca este cea mai nemiloasa siprimejdioasa intrupare a duhurilor necurate. Rolul sau esteunul oribil. Se arata mai ales femeilor insarcinate, atunci candacestea sunt in durerile nasterii, pentru a leinspaimanta, framanta si chinui atat de intens incat uneledintre ele mor inainte de a naste sau raman pentru totdeaunaschimonosite si neputincioase. La fel de crud se poarta si cu copiinou-nascuti, inainte ca pruncii sa primeasca Sfantul Botez.

Daca primele uneltiri nu-i reusesc si bebelusii supravietuiesc,demonica faptura ii imbolnaveste de boala denumita dupa numele sau,"Samca". Pruncii bolnavi de samca tremura fara motiv, tresar siplang noaptea in somn, ofteaza si se sting deseori din viata.Pentru a contracara activitatile Avestitei, exista un adevaratretetariu ezoteric de descantece si blesteme aruncate impotriva ei(tot) de batranele moase si vrajitoare ale satului (nimeni alteledecat aspectele pozitive ale Samcei). Dupa instaurareacrestinismului in spatiul romanesc, atributele de protectoriimpotriva Avestitei s-au transmis si sfintilor si sfintelor cuproprietati taumaturgice si exorciste.

Baba Dacilor din prag de Primavara

Si uite asa suntem pe cale sa descoperim Batrana FaraVarsta chiar sub imaginea Babei Dochia, cea care,conform lui George Calinescu face parte din cele "4 miturifundamentale care au modelat cultura si spiritualitatea romaneasca"alaturi de Miorita, Mesterul Manole si Zburatorul.

In mare, mitul Dochiei circumscrie in mod stralucit celedoua aspecte ale Principiului Feminin. Primul este acelaal preafrumoasei fecioare, pastorita neprihanita, sora regeluiDecebal, de care se indragosteste insusi Traian. Haituita desoldatii romani, Dochia cade istovita in sanctuarul natural almuntilor si il implora pe Zeul Primordial (sau pe Maica Domnului,in variantele de dupa crestinarea romanilor) sa o salveze de soartaumilitoare de a ajunge trofeu de razboi. Zeul o transforma, alaturide oitele ei, in stanele de piatra de pe Muntele Ceahlau care potfi admirate si astazi.



Al doilea aspect legendar este dat de Baba Dochia, deja batrana,sub forma de cloanta si zrgibturoaica. Fiul Babei, celebrulDragobete, se casatoreste impotriva dorintei ei, iar pentru a-siteroriza nora, Baba Dochia o trimite cu un ghem de lana neagra, inmiez de iarna, la rau, sa-l spele pana cand se albeste. Disperata,fata incepe sa planga, iar atunci apare un tanar, Martisor (Zeulsau Iisus deghizat), care-i daruieste o floare rosie magica cealbeste lana neagra. Intoarsa acasa, fata este acuzata de BabaDochia cum ca Martisor ar fi ibovnicul ei. Apoi, Baba Dochia,convinsa ca a venit primavara (altfel de unde ar fi putut aveaMartisor floarea?) se imbraca cu cele 12 cojoace ale ei (care aveausa simbolizeze Babele calendaristice de la inceput de Martisor) siporneste cu oile la munte. Pe parcursul zilei, Baba se dezbraca detoate cele douasprezece cojoace, dar iarna nu trecuse, iar vremease face nemiloasa, pedepsind Baba pentru rautatea ei. Incepe saninga, iar Baba si oile sale ingheata pe munte, transformandu-se instane de piatra.

Sursa foto

Coborand, in continuare, pe firul mitului descoperimnumeroase zeite geto-dacice in care semanifesta personalitatea duala a Mamei Pamantului. Invreme ce contrapartea sa masculina - solara si solstitiala - careimparateste peste inceputul iernii sub identitatea luiIndrea/Undrea si, mai tarziu, Mos Craciun, Baba Dochia este oreprezentare mitica lunara, echinoxiala si maternala.

Prin titulaturile de "Mos" si "Baba" descoperim ca cele douazeitati au ajuns la batranete, in pragul mortii si al renasteriiciclice, declansand la nivel spiritual ceea ce Natura, cureinvierea sa de dupa iarna, declanseaza la nivel teluric simundan. Cele 12 zile-cojoace ale Babei Dochia se serbau intre 1 si12 martie de personajele de sex feminine dintr-o comunitate,criteriul cel mai folosit pentru impartirea zilelor fiind varstaparticipantelor. Firea si sufletul femeilor in cauza se apreciadupa meteorologia zilei alese: ploioasa, friguroasa, calda,insorita, inourata, vantoasa etc. Obiceiul, astazi pe cale dedisparitie, era numit Pusul Babelor. Din cele mai vechi timpuri,taranul roman credea ca Baba Dochia s-a prapadit pe 9 martie,aceasta zi fiind hotar intre iarna si primavara.

In calendarul crestin, peste Dochia geto-dacilor s-asuprapus in mod fortuit imaginea Sfintei Eudochia (venerata de bizantini sub numele de Evdokia), o femeie reala,foarte frumoasa si atragatoare, originara din orasul Heliopolis dinLibanul de azi, care si-a petrecut tineretea in desfrau sidistractii pana cand a fost crestinata si botezata de catreepiscopul Teodot. Eudochia a trait in timpul cand la Roma imparateaTraian (interesanta paralela cu Dochia dacilor) si a primit harulde a face minuni dupa crestinare.

Astfel, intr-una dintre cele mai vechi vatre a Europei, ocultareasacrului in profan, adancirea dualismului - un motiv folcloricfoarte popular, si melanjul credintelor stravechi cu elemenecrestine a dus la o personalitate complexa, cu neasteptatemanifestari, pentru cea pe care o cunoastem, din povestilebunicilor, sub numele de Baba Cloanta...

___________________________________

CITESTE SI: