Zona cu cel mai pur aer din ţară ar putea redeveni staţiune. LEGENDA localităţii aflată la 900 de metri înălţime – FOTO

Autorităţile bistriţene aşteaptă aprobări pentru declararea Colibiţei drept staţiune de interes local, aceasta fiind una din cele două zone ale ţării cu cel mai pur aer, unde însă locurile de cazare sunt puţine faţă de numărul turiştilor care ar vrea să îşi petreacă la munte câteva zile la relaxare.

Situată la o altitudine de 900 de metri, localitatea Colibiţa este poarta de intrare în Munţii Călimani. Din 1923, Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo-climaterică până în 1975, însă apoi construcţiile s-au degradat. În 1980, întreaga aşezare, inclusiv staţiunea, au dispărut cu totul, aici fiind amenajat un lac de acumulare, iar satul a fost strămutat.

• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice
• Au început lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanţa după 7 ani de chin birocratic

Galerie foto

vezi galeria
6 foto

Totuşi, numărul mare de turişti şi frumuseţea zonei au determinat autorităţile să se implice pentru reatestarea staţiunii Colibiţa, conform actualelor legi. Acum, Colibiţa poate fi declarată doar staţiune turistică de interes local, doarece nu îndeplineşte cerinţele unei staţiuni de interes naţional. Până în urmă cu zece ani, la Colibiţa erau doar vreo 50 de case ale localnicilor strămutaţi., însă în ultimii zece ani zona s-a dezvoltat şi au fost construite aproximativ 400 de case de vacanţă, vile şi pensiuni. Acum, turismul este în plină ascensiune, fiind amenajat pe malul lacului un complex turistic privat, unde o noapte de cazare costă circa 70 de lei, în timp ce un bungalow de lux cu vedere la lac costă circa 450 de lei.

Numărul locurilor de cazare este însă foarte mic faţă de cerere, deoarece, potrivit autorităţilor, tot mai mulţi turişti ar dori să petreacă la munte câteva zile de relaxare. Zona oferă numeroase posibilităţi de destindere pentru iubitorii muntelui: excursii, drumeţii (Tăul Zânelor, izvorul de apa minerală Borcut, trasee montane – traseu marcat de 3,5 ore până în Vf. Bistricioru, Castel Dracula situat în Pasul Tihuta – 1100 metri alitudine), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit, plimbări cu sania, dar şi plimbări cu barca pe lac.

Proprietăţile curative ale aerului din zonă au fost confirmate într-un studiu

Poveştile celor care s-au vindecat de tuberculoză datorită proprietăţilor curative ale aerului din zonă au fost confirmate printr-un studiu comandat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care a vrut să vadă dacă aerul de la Colibiţa este într-adevăr special.

“În urma studiului de aer a rezultat că valoarea concentraţiei maxime de ozon măsurată în Colibiţa este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3. Peste 120 micrograme/m3 aerul nu mai este respirabil. O concentraţie asemănătoare de ozon în aer şi un aer la fel de pur se mai găseşte în Soveja (Vrancea). Aceste cote sunt similare cu cele din Alpi”, afirmă preşedintele Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan.

Pe lângă studiu, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a investit în ultima perioadă peste 200.000 lei pentru înfiinţarea unui punct farmaceutic, a unui punct de prim-ajutor şi a unui punct Salvamont în localitatea Colibiţa – condiţie obligatorie pentru ca zona să poată fi declarată staţiune de interes local, alături de existenţa unui număr minim de 100 de locuri de cazare acreditate.

Documentaţia pentru declararea Colibiţei staţiune de interes local a fost deja depusă la Autoritatea Naţională pentru Turism şi autorităţile aşteaptă acum aprobările.

Planuri mari de dezvoltare pentru Colibiţa, dar lipseşte infrastructura

Pentru Colibiţa autorităţile au planuri mari de dezvoltare, însă până la declararea ei drept staţiune de interes naţional mai trebuie îndeplinite câteva condiţii: existenţa unui drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie, transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara, amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă şi canalizare, dar şi un număr minim de 500 locuri de cazare în structurile de primire turistică.

De asemenea, statutul de staţiune turistică de interes naţional ar da posibilitatea accesării de fonduri europene, cu ajutorul cărora ar putea fi pusă în practică strategia de dezvoltare a zonei, care vizează amenajarea unui domeniu schiabil, a unui parc de aventură Dracula, a unui centru nautic de agrement şi sportiv, a unui parc acvatic, centru de echitaţie, zonă belvedere şi parapantă.

“Localizată între Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului, Colibiţa oferă condiţii optime pentru dezvoltarea unui domeniu schiabil, autorităţile intenţionând să realizeze aici 13.8 kilometri de pârtii de schi şi montarea a şapte instalaţii de transport pe cablu (1 telegondolă, 3 telescaune şi 3 teleschiuri)”, se arată în strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014 – 2020.

Colibiţa este cunoscută, pe lângă frumuseţea cu care a fost înzestrată, şi pentru efectele curative ale aerului, bogat în ozon.

Potrivit legendei, în anul 1883, o fetiţă din Bistriţa, fiica unui sas înstărit, Hans Lewi, s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului din această zonă, extrem de bogat în ozon. Cazul a făcut multă vâlvă la acea vreme, iar după puţin timp şi Erika Schuller, o arhitectă din Bistriţa, a scăpat de teribila boală a vremii şi a construit în zonă un sanatoriu cu 16 camere, unde erau trataţi bolnavii de tuberculoză. Sanatoriul a funcţionat până în 1944, când a fost distrus de un incendiu în timpul Războiului.

Sursa: Mediafax