Pe urmele dacilor

Luncani – Piatra Rosie
Cetatea a fost ridicata pe o stanca de calcar, aflata la vest de Sarmisegetuza. Tehnica de constructie a fost, de asemenea, murus dacicus, constructiei initiale urmandu-i diverse lucrari de marire si consolidare, care prevedeau si un adapost pentru garnizoana permanenta. Nici de aici nu lipsesc constructiile etajate destinate locuirii, turnurile si un lacas de cult.
Costesti – Blidaru
Locul unde urma sa se construiasca cetatea Blidaru a fost ales cu foarte mare atentie, accesul catre cetate trebuind sa fie greu accesibil. Din mai multa precautie au fost construite 17 turnuri de observatie, transformand astfel cetatea Blidaru in cea mai puternica din zona.
Se pare ca in anii 103-104 zidul de vest a fost daramat  si largit prin unirea cu alte ziduri de un turn izolat, noua modificare servind la amenajarea unor incaperi pentru provizii, ale caror platforme erau folosite pentru masinile de razboi.
Costesti – Cetatuie
Cea mai veche fortificatie, construita pe varful dealului cu acelasi nume, a revelat in urma studiilor arheologice la fata locului, o foarte buna organizare militara. Drumul pana la aceasta cetate se ingusteaza pe masura ce se inainteaza. Singura legatura cu restul inaltimilor era barata de un val semilunar de palisade, iar cel care se incumeta sa treaca de acest obstacol se lovea de o palisada complexa, urmata de un zid cu trei bastioane si de unul izolat, carora le urmau inca doua palisade simple. Protejat, in spatele acestor fortificatii, se afla platoul cetatii. Aici se aflau doua locuinte cu etaj acoperite cu tigla, turnurile de veghe, baraci si sanctuare de calcar.

Fetele albe
Asezarea se afla in apropierea cetatii Sarmisegetuza Regia de care este despartita doare de o vala ingusta, fiind ridicata pe o terasa protejata de zidurile de calcar. Asezarea interioara este asemanatoare cu cea a celorlalte cetati, avand constructii civile si un sanctuar, care a avut aceeasi soarta ca si celelate, dupa infrangerea dacilor de catre romani.

Facts
Complexul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei se află din 1999 pe lista monumentelor UNESCO, fiind singurul obiectiv de acest fel din judeţul Hunedoara.

La cetăţi se ajunge extrem de greu. La Blidaru şi la Piatra Roşie nu se poate ajunge deloc cu maşina

• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice
• Au început lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanţa după 7 ani de chin birocratic

Romania duce lipsa de o legislatie care sa protejeze ramasitele istorice de vanatorii de comori

Zorii civilizatiei
Departe de a fi considerati niste salbatici, primul secol crestin i-a gasit pe daci intr-un avansat stadiu de civilizatie si progres.
Nu numai trasaturile lingvistice ii separau pe geto-daci de ceilalti traci, ci si o credinta puternica in nemurire. Taramurile bogate in resurse pe care au ales sa isi aseze cetatile le-au oferit dacilor vigoare economica si le-au sustinut puterea militara.
Ceea ce a uimit arheologii si istoricii care au studiat aceste situri este varietatea obiectelor din ceramica sau fier gasite. Exceptand zonele civilizatiilor romane si elene, nicaieri in Europa nu au fost gasite un numar atat de mare de obiecte din fier cu functionalitati diferite.

Arhitectura autohtona a fost imbogatita cu elemente de arhitectura greceasca si romana, adaptate la resursele de materiale locale si la gusturile estetice ale dacilor.
Nu doar elementele de arhitectura si buna organizare militara vin sa sustina ideea ca avem de-a face cu o civilizatie in plin avant, ci si preocuparile pentru medicina, botanica farmaceutica si calculele astronomice folosite in arhitectura.
Complexitatea si marimea constructiilor, elementele si tehnicile de inspiratie elenistica plaseaza civilizatia daca cu mult deasupra populatiilor “barbare” care populau continentul in acea epoca.
Strategia militara in arhitectura
Cetatile create intre secolul I i.Hr. si secolul I d.Hr. aveau scopul de a fi stavila impotriva cuceririi romane. Situatia militara incerta si luptele de cucerire ce se duceau intre neamuri, i-au motivate pe dacii prevazatori sa isi ridice puternice ziduri de aparare, adevarate fortarete, ceea ce l-a facut pe un istoric roman sa scrie despre dacii care isi inconjurau muntele cu ziduri. Asezarea cetatilor in locuri greu accesibile si lucrarile de fortificatie urmareau mentinerea sub control a cailor de acces catre aceste bastioane si ingreunarea planurilor de cucerire ale inamicilor.
Prima capitala a fost stabilita la Costesti Cetatuie si mutata dupa moartea lui Burebista, de catre Deceneu la Sarmisegetuza Regie, construita pe muntele sfant al dacilor, Kogaionon.

Obligat de catre Traian sa demoleze o parte din fortificatii, dupa pierderea razboiului din 101-102, Decebal le-a refacut si le-a intarit din nou in anii 103-104. Urmatorul razboi pierdut de catre daci, in 105-106 a dus la incendierea si demolarea tuturor cetatilor, cu exceptia Sarmisegetuzei. Garnizoana romana lasata aici va reface fortificatiile si le va extinde, ramanand aici de-a lungul domniei lui Traian.
Amenajarile gospodaresti cu ateliere, cuptoarele, conductele de apa din tuburi de lut ars si obiectele casnice din ceramica sau metal sunt deopotriva indicatori ai gradului avansat de civilizatie ai populatiei bastinase.

Sarmisegetuza Regia
Cetatea de la Sarmisegetuza Regia, una dintre cele mai dezvoltate si mai bine aparate constituia un important centru economic, politic si religios, beneficiind de un sistem de aparare unic in arhitectura europeana.
Zidurile erau construite dupa tehnica murus dacicus, o varianta autohtona a zidului elenistic. Cetatea era impartita in doua: zona cu locuinte si zona unde se oficiau ritualurile sacre, incluzand aici si locuintele celor care oficiau serviciul religios. Legatura dintre spiritul razboinic si cel religios era foarte puternica, in zona sacra fiind construite zece sanctuare si un altar de sacrificiu, iar arhitectura predominanta fiind cea militara si cea religioasa. Altarele au fost distruse odata cu caderea cetatii, insa se stie despre ele ca erau acoperite si ca anumite zone erau interzise laicilor. Odata daramate, au fost reciclate, devenind materiale de constructie pentru lucrarile de largire ale cetatii.

Dacii manifestau o preferinta pentru ornamentatia in piatra, faza clasica a civilizatiei dacice fiind marcata de decoratiunile cu motive militare.
Traditia era foarte importanta, insa stramosii nostri nu s-au ferit sa inoveze, construind conducte de lut ars pentru circularea apei si un canal de calcar cu doua ramuri pentru drenarea teraselor.