Primul animal descris științific vreodată a primit din nou un exemplar de referință, după ce originalul a dispărut în urmă cu 168 de ani. Este vorba despre un păianjen din familia Araneide, numit Araneus angulatus, descris pentru prima dată în 1757. Exemplarul folosit inițial pentru identificarea speciei, cunoscut drept specimen tip, s-a pierdut însă între timp.
Acum, cercetătorii au desemnat un nou specimen de referință, numit neotip, folosind un păianjen colectat pe o insulă din apropierea coastei Suediei. Astfel, denumirea speciei a fost asociată din nou cu un exemplar fizic.
„Cel mai important motiv pentru această desemnare este că mai multe specii științifice valide poartă numele A. angulatus. Prin urmare, atunci când cineva folosește această denumire, nu este clar despre ce specie vorbește. Comunicarea științifică trebuie să fie precisă, iar sistemul specimenelor tip garantează acest lucru”, a explicat Jonathan Coddington, curator la Smithsonian (SUA) și autor al studiului.
Sistemul de denumire a speciilor prin două cuvinte, precum Homo sapiens, datează de aproape 300 de ani și a fost introdus de naturalistul suedez Carl Linnaeus. Nemulțumit de folosirea unor sisteme diferite de clasificare a plantelor, acesta a încercat să standardizeze nomenclatura biologică, publicând în 1735 lucrarea Systema Naturae.
Între timp, un alt naturalist suedez, Carl Alexander Clerck, a început să studieze păianjenii. Inspirat de ideile lui Linnaeus, el a colectat și clasificat numeroase specii, publicând în 1757 lucrarea Svenska Spindlar. Un an mai târziu, Linnaeus a actualizat Systema Naturae și a inclus animalele, preluând denumirile stabilite de Clerck pentru 66 de specii de păianjeni.
Ediția din 1758 este considerată punctul de plecare al sistemului modern de clasificare a animalelor. Deoarece denumirile păianjenilor lui Clerck fuseseră publicate cu un an înainte, Araneus angulatus a devenit primul animal descris științific.
Soarta exemplarelor originale a rămas însă neclară. După moartea lui Clerck, în 1765, văduva sa i-a vândut colecția lui Peter Jonas Bergius, care i-a donat-o ulterior Grădinii Botanice Bergius din Stockholm (Suedia). Exemplarele au fost văzute ultima dată în 1858, iar în 1965, când colecția a fost examinată din nou, cele trei exemplare tip de Araneus angulatus dispăruseră.
Fiecare specie descrisă științific ar trebui să aibă un specimen tip, care servește drept referință fizică pentru identificarea și compararea exemplarelor descoperite ulterior. Acestea pot fi însă pierdute în urma războaielor, a mutării colecțiilor sau pur și simplu din cauza degradării materialului biologic. Obligația desemnării unui specimen tip pentru speciile nou descrise a devenit oficială abia în 1999, explică IFL Science.
Pentru a restabili legătura dintre denumirea Araneus angulatus și un exemplar concret, Coddington și colegii săi au trebuit să respecte regulile Codului Internațional de Nomenclatură Zoologică, potrivit cărora neotipul trebuie să provină, pe cât posibil, din aceeași zonă în care a fost colectat specimenul original.
Cu ajutorul unui naturalist suedez care cunoștea o populație locală a speciei, echipa a colectat opt exemplare și a ales un mascul adult pentru desemnarea neotipului. Masculii păianjenilor oferă, de regulă, caracteristici mai utile pentru identificarea taxonomică decât femelele.
Cercetătorii consideră că și celelalte 65 de specii clasificate de Clerck ar putea avea exemplarele originale pierdute. Totuși, în cazul lor, identificarea este suficient de clară încât desemnarea unor neotipuri nu este la fel de urgentă.
Studiul a fost publicat în revista Taxonomy.
Oamenii de știință au aflat de ce puii de șarpe se răsucesc în ou
Cercetătorii au aflat de ce ne plac cântecele păsărilor
Două lacuri s-au unit în Australia după doi ani de ploi abundente
Super-creierul caracatițelor: descoperirea moleculară care explică inteligența lor uimitoare