Home » D:News » Oamenii de ştiinţă pot afla ce visezi înainte să te trezeşti, graţie unei noi tehnologii

Oamenii de ştiinţă pot afla ce visezi înainte să te trezeşti, graţie unei noi tehnologii

Publicat: 29.10.2012
Oamenii de ştiinţă pot afla ce visezi înainte să te trezeşti, graţie unei noi tehnologii
Oamenii de ştiinţă au descoperit o metodă prin care pot afla ce visează un om chiar în timp ce acesta doarme.

O echipă de cercetători coordonaţi de Yukiyasu Kamitani, un specialist din cadrul ATR Computational Neuroscience Laboratories din Kyoto, a folosit aparate de imagistică funcţională (fMRI) pentru a scana creierul a trei persoane în timp ce acestea dormeau, înregistrându-le totodată undele cerebrale cu ajutorul aparatelor de electroencefalografie (EEG).

Cercetătorii au trezit participanţii atunci când au detectat un tipar al undelor cerebrale asociat viselor, i-au întrebat ce au visat, şi apoi le-au cerut să se culce la loc.

Experimentul a fost efectuat în secvenţe de trei ore, ce au fost repetate de 7-10 ori în zile diferite pentru fiecare participant. În timpul fiecărei secvenţe participanţii erau treziţi de 10 ori pe oră. Fiecare voluntar a raportat de-a lungul unei ore 6-7 vise cu elemente vizuale, astfel că cercetătorii au acumulat în total aproximativ 200 de vise.

Majoritatea viselor reflectau experienţe tipice, de zi cu zi, însă unele conţineau şi evenimente neaşteptate, precum un dialog cu un actor celebru. Cercetătorii au extras cuvintele cheie din rapoartele verbale ale participanţilor şi au ales 20 de categorii, precum „maşină”, „bărbat”, „femeie” sau „computer”, ce apăreau mai des în aceste rapoarte.

Apoi, Kamitani şi colegii săi au selectat fotografii ce reprezentau fiecare categorie, au scanat creierul participanţilor în timp ce aceştia se uitau la respectivele fotografii şi apoi au comparat tiparele de activitate cerebrală înregistrate înainte ca voluntarii să fie treziţi.

Cercetătorii au analizat activitatea din zonele V1, V2 şi V3 ale creierului, care joacă un rol important în etapele timpurii ale procesării vizuale şi care codifică elementele de bază ale scenelor vizuale, precum contrastul sau orientarea marginilor. De asemenea, oamenii de ştiinţă au studiat alte regiuni care joacă un rol în funcţiile vizuale avansate, precum recunoaşterea obiectelor.

În 2008, Kamitani şi colegii săi au relatat că pot decodifica activitatea cerebrală asociată etapelor timpurii ale procesării vizuale pentru a reconstrui pe baza acestora imaginile arătate participanţilor. Acum, cercetătorii au descoperit că activitatea înregistrată n regiunile cerebrale ce joacă un rol în funcţiile vizuale avansate poate fi folosită pentru a prezice cu acurateţe conţinutul viselor oamenilor.

„Am construit un model pentru a prezice dacă vreuna dintre cele 20 de categorii de conţinut era prezentă în visele participanţilor”, a declarat Kamitani. „Analizând activitatea cerebrală înregistrată cu 9 secunde înainte să trezim participanţii, puteam să prezicem dacă visul acestora conţinea un bărbat, de exemplu, cu o acurateţe de 75%-80%”, a explicat cercetătorul.

Rezultatele studiului sugerează că visele şi percepţia vizuală folosesc aceleaşi mecanisme din regiunile cerebrale ce joacă un rol în funcţiile vizuale avansate.

„Această cercetare este interesantă şi captivantă. Pe lângă faptul că sugerează că visele folosesc aceleaşi zone din creier folosite atunci când suntem treji pentru reprezentări vizuale, studiul sugerează totodată că amintirea viselor se bazează pe memoria de termen scurt, pentru că decodarea viselor era mai eficientă cu câteva secunde înainte de trezire”, a comentat Jack Gallant, un specialist în neuroştiinţe din cadrul Universităţii California.

Kamitani şi colegii săi intenţionează acum să colecteze date similare din faza de somn REM (rapid eye movement), asociată la rândul său viselor. „Acest efort urmează să fie unul mult mai dificil, pentru că va trebui să aşteptăm cel puţin o oră până când participanţii la studiu vor atinge această fază de somn, însă va merita să facem acest efort, căci o mai bună înţelegere a conţinutului viselor şi a relaţiilor pe care acestea le au cu activitatea cerebrală ne va permite să înţelegem funcţia viselor”, a concluzionat cercetătorul japonez.

Sursa: Nature

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Stilul de viață al locuitorilor din Pompeii, dezvăluit de noi descoperiri
Stilul de viață al locuitorilor din Pompeii, dezvăluit de noi descoperiri
Degetul artificial capabil să identifice materialele cu precizie de 90% este acum realitate
Degetul artificial capabil să identifice materialele cu precizie de 90% este acum realitate
Oamenii de știință au descoperit potențiala sursă a vieții, ascunsă adânc în scoarța terestră
Oamenii de știință au descoperit potențiala sursă a vieții, ascunsă adânc în scoarța terestră
Schimbările climatice amplifică agenții patogeni. Care sunt riscurile la care ne supunem?
Schimbările climatice amplifică agenții patogeni. Care sunt riscurile la care ne supunem?
Dacă sângele este roșu, atunci de ce venele par să aibă o nuanță de albastru?
Dacă sângele este roșu, atunci de ce venele par să aibă o nuanță de albastru?
Un indian s-a judecat zeci de ani cu compania feroviară pentru 25 de cenți
Un indian s-a judecat zeci de ani cu compania feroviară pentru 25 de cenți
Marte continuă să uimească. Planeta Roșie are o mică „ureche” pe suprafața sa
Marte continuă să uimească. Planeta Roșie are o mică „ureche” pe suprafața sa
Zilele Pământului devin în mod misterios din ce în ce mai lungi, spun oamenii de știință
Zilele Pământului devin în mod misterios din ce în ce mai lungi, spun oamenii de știință
Poziția corpului afectează absorbția medicamentelor orale în stomac
Poziția corpului afectează absorbția medicamentelor orale în stomac
Marius Tucă Show, ediție de colecție. Filmul “Cea mai iubită dintre pământeni”, vineri, ora 20.00, pe gândul.ro
Marius Tucă Show, ediție de colecție. Filmul “Cea mai iubită dintre pământeni”, vineri, ora 20.00, pe gândul.ro
Test de cultură generală. Câte valve are inima?
Test de cultură generală. Câte valve are inima?
Perseidele 2022. Ploaia de meteori își atinge maximul
Perseidele 2022. Ploaia de meteori își atinge maximul
Amparcat.ro, soluția problemelor cu parcările
Amparcat.ro, soluția problemelor cu parcările
Armata elvețiană transportă apă cu elicopterul pentru animalele însetate de pe pajiștile alpine
Armata elvețiană transportă apă cu elicopterul pentru animalele însetate de pe pajiștile alpine
China și Rusia, aliați tot mai puternici. Care este rolul SUA în criza din Ucraina?
China și Rusia, aliați tot mai puternici. Care este rolul SUA în criza din Ucraina?
Vaccinări urgente împotriva poliomielitei pentru copiii din Londra
Vaccinări urgente împotriva poliomielitei pentru copiii din Londra
Circul Metropolitan, casa comunistă pentru „pionierul” Sidoli (DOCUMENTAR)
Circul Metropolitan, casa comunistă pentru „pionierul” Sidoli (DOCUMENTAR)
Ziua în care murea ultimul monarh al Egiptului. Povestea ei avea să fie cunoscută milenii mai târziu
Ziua în care murea ultimul monarh al Egiptului. Povestea ei avea să fie cunoscută milenii mai târziu