De ce vor statele UE să scape de cormorani?

Potrivit unei note discutate în această săptămână de miniștrii agriculturii și diplomați europeni, cormoranii din Europa, estimați la aproximativ două milioane de exemplare, consumă anual circa 360.000 de tone de pește. Statele care susțin inițiativa spun că această cantitate este echivalentă cu o treime din producția totală de acvacultură a Europei.

Țările baltice, estice și central-europene, unde specia este mai răspândită, cer ca Uniunea Europeană să permită măsuri precum vânătoarea cormoranului mare, perturbarea zonelor de cuibărit sau aplicarea de ulei pe ouă pentru a împiedica reproducerea.

Martin Šebestyán, ministrul ceh al agriculturii, a declarat că scopul nu este eliminarea cormoranilor și nici slăbirea sistemului de protecție a naturii, ci găsirea unui echilibru între prădători și resursele piscicole. El a spus că este nevoie de un sistem care să asigure o populație „sustenabilă” de cormorani.

Nu toată lumea dă vina pe cormorani

Propunerea riscă însă să provoace opoziție din partea organizațiilor de mediu. Reprezentanții susțin că păsările sunt transformate în țapi ispășitori pentru probleme cauzate în mare parte de presiunea umană asupra ecosistemelor acvatice. Organizațiile argumentează că fermele piscicole pot fi protejate prin măsuri preventive, precum plasele, iar sacrificarea cormoranilor ar trebui repetată constant, ceea ce ar face-o costisitoare și nesustenabilă.

„Soluția pe termen lung este refacerea naturii”, a transmis Anouk Puymartin, responsabilă de politici la BirdLife, subliniind că râurile și zonele de coastă restaurate pot ajuta populațiile de pește să se refacă și să devină mai rezistente la prădători.

În 1377, împăratul Carol al IV-lea le cerea locuitorilor din zona actualului oraș Wrocław, Polonia, să omoare „corbii de apă”, așa cum erau numite aceste păsări, pe motiv că provocau pagube mari peștilor. Secole mai târziu, Shakespeare folosea cormoranul drept simbol al lăcomiei nesățioase.

De ce sunt cormoranii o specie protejată?

Populațiile de cormorani au scăzut puternic între anii 1950 și 1970, din cauza vânătorii și a utilizării pesticidelor. Ulterior, legislația europeană și națională a permis revenirea speciei. Cormoranul este protejat prin Directiva Păsări a Uniunii Europene, adoptată în 1979 pentru a opri declinul speciilor de păsări. În prezent, vânarea sa este permisă doar în condiții stricte și trebuie justificată de la caz la caz.

Suedia se numără printre țările care cer schimbarea regulilor. Daniel Liljeberg, secretar de stat pentru afaceri rurale, a afirmat că cormoranii ar trebui să devină specie vânabilă în cadrul Directivei Păsări. El a mai susținut că facilitarea vânătorii de foci ar putea contribui la protejarea stocurilor de pește din Marea Baltică.

Comisia Europeană analizează în prezent modul în care funcționează Directiva Păsări și a emis în luna martie orientări privind aplicarea legislației. De asemenea, Bruxellesul sprijină o numărătoare paneuropeană pentru obținerea unor date mai clare despre populațiile de cormorani.

Activiștii de mediu avertizează însă că presiunea politică în creștere ar putea fi folosită pentru redeschiderea Directivei Păsări și pentru modificări mai ample ale legislației europene privind protecția naturii.