Mai multe mini-Luni misterioase se rotesc în jurul Pământului

Majoritatea acestor obiecte spaţiale, denumite TCO (Temporarily Captured Objects), rămân pe orbită între 6 şi 18 luni, după care scapă din câmpul gravitaţional al Pământului şi se pierd în spaţiu. Dar altele şi altele sosesc mereu în locul celor pierdute.

Simulările arată că este probabil ca în orice moment în jurul Pământului să orbiteze doi asteroizi de mărimea unei maşini de spălat şi alţi vreo 6 mai mici (cu diametrul de cca. o jumătate de metru), capturaţi de planeta noastră din spaţiul extraterestru.  Ocazional, cam la 50 de ani odată, soseşte şi câte un asteroid mai mare, de dimensiunea unui camion. 

• Confirmat științific! De ce este bine să încălzim mâncarea pentru pisici?
• Anotimpurile nu mai respectă calendarul. Ce arată un nou studiu?

Până acum, a fost observat în mod direct doar un singur astfel de asteroid, dar cercetătorii sunt interesaţi să studieze mai îndeaproape aceste obiecte.

Robert Jedicke, un cercetător de la Universitatea Hawaii, crede chiar că oamenii vor întreprinde, în cele din urmă, o misiune pe una dintre aceste mini-Luni.

Jedicke ar vrea să folosescă un telescop spaţial pentru a „vâna” aceste corpuri cereşti spaţiale care, într-o zi, ar putea fi capturate şi aduse pe Pământ pentru a fi studiate.

Asemenea roci, care nu au fost afectate de fenomenele atmosferice terestre şi nu au intrat în contact cu solul, ar putea furniza o mulţime de informaţii interesante despre modul în care s-a format Sistemul Solar.

Problema este că aceste mini-Luni sunt greu de reperat. Deşi, în teorie, există mereu câteva pe orbita Pământului, de multe ori cea mai mare dintre ele are doar aproximativ 1 metru în diametru. Obiecte atât de  mici sunt greu de detectat cu tehnologia actuală.

Până acum, singurul asteroid despre care s-a putut confirma că fusese capturat de câmpul gravitaţional al Terrei şi că se rotea în jurul ei a fost RH120, care ne-a „vizitat” ultima oară între septembrie 2006 şi iunie 2007. Iniţial s-a crezut că era un motor de la o rachetă Apollo, dar observaţiile cu ajutorul radarelor de pe Pământ au arătat că obiectul nu era metalic.

În afară de studiile ştiinţifice, există şi un interes economic legat de asteroizi. Până acum două firme americane, Planetary Resources şi Deep Space Industries, au anunţat că plănuiesc să exploateze asteroizi pentru a obţine materii prime. În prezent, ambele companii pun la punct misiuni precursoare care să caute potenţialele „ţinte”.

În ceea ce priveşte mini-Lunile, dintre care cele mai multe sunt prea mici pentru a putea fi exploatate rentabil, acestea ar putea fi totuşi utile pentrua a testa pe ele tehnogiile destinate „mineritului” pe asteroizi.

Telescopul spaţial pe care vrea să îl procure Robert Jedicke nu va fi utilizat doar pentru a detecta mini-Luni. În misiunea sa, el va realiza şi o monitorizare a asteroizilor din zonă, realizând astfel o imagine foarte detaliată a cerului în regiunea respectivă a spaţiului. Datele vor putea fi folosite pentru a detecta orice schimbări ulterioare ce ar putea semnala existenţa unor evenimente cosmice: supernove, pulsuri de raze gamma, coliziuni între asteroizi şi altele.

Sursa: Discovery News