Home » D:News » Bombele nucleare testate în secolul trecut dezvăluie lucruri neştiute despre corpul uman şi despre natură

Bombele nucleare testate în secolul trecut dezvăluie lucruri neştiute despre corpul uman şi despre natură

Bombele nucleare testate în secolul trecut dezvăluie lucruri neştiute despre corpul uman şi despre natură
Publicat: 26.02.2013
În anii '50, mai multe ţări au testat bombe nucleare. Puţină lume ştie că dovezile acestor teste continuă să existe şi astăzi în muşchii oamenilor.

Cum este acest lucru posibil? Mulţumită C-14 (carbon-14), un izotop radioactiv al carbonului. Între 1955 şi 1963, folosirea bombelor atomice a dus la dublarea cantităţii de carbon-14 din atmosferă. Radiocarbonul există în aer, iar plantele îl inspiră în procesul de fotosinteză. Animalele consumă aceste plante, iar noi mâncăm aceste animale, astfel că C-14 ajunge în corpul nostru, rămânând în ţesuturile noastre. La fiecare 11 ani, cantitatea de carbon-14 din atmosferă se înjumătăţeşte.

Cercetătorii au descoperit că măsurarea cantităţii de carbon-14 din diferite ţesuturi ale corpului unei persoane dezvăluie când s-au format respectivele ţesuturi. Pentru că ştiu cât carbon-14 exista în atmosfera în fiecare an, ei pot compara acea cantitate cu nivelul de C-14 din ţesut pentru a identifica o dată precisă.

Aşadar, fără ca acest lucru să fie intenţionat, experimentele nucleare efectuate în secolul trecut oferă doctorilor posibilitatea de a înţelege când se formează ţesuturile, cât durează şi cât de repede sunt înlocuite. 

Un studiu efectuat de o echipă de cercetători danezi a studiat tendonul lui Ahile. Aceştia au descoperit că ţesutul persoanelor care erau copii sau adolescenţi în perioada testelor nucleare conţin o cantitate mare de carbon-14. „Putem observa în tendoane că prezintă o «amintire» a bombei atomice”, explică Katja Heinemeier, coordonatoarea studiului şi totodată cercetător la Universitatea din Copenhaga.

Aceeaşi tehnică a fost folosită de cercetători pentru a stabili cât de des sunt înlocuiţi neuronii din creierul uman. Graţie datării cu C-14, oamenii de ştiinţă au descoperit că oamenii, spre deosebire de celelalte mamifere, nu îşi înlocuiesc neuronii din bulbul olfactiv, ceea ce poate fi explicat de faptul că majoritatea oamenilor depind foarte puţin de simţul mirosului.

De asemenea, botaniştii folosesc la rândul lor „explozia” de C-14 din atmosferă pentru a studia copacii. Fiecare copac din lume care era în viaţă în 1954 poartă amprenta exploziilor nucleare, fie că este vorba de copaci din Thailanda, Mexic, Brazilia sau din zonele nordice ale planetei. Atunci când cercetătorii studiază un copac din pădurea amazoniană ce nu prezintă cercuri de creştere (mulţi copaci tropicali nu au astfel de cercuri), aceştia studiază dacă arborele prezintă o creştere bruscă a cantităţii de C-14 în lemn. Dacă aceasta este prezentă, atunci „ştiu că tot lemnul care a crescut dincolo de acel punct este de după 1954”, spune Nalini Nadkarni, profesor de ecologie la Evergreen State College.

Această metodă nu va putea fi folosită pentru totdeauna. Pe măsură ce nivelul de carbon-14 din atmosferă revine la nivelul de bază, tehnica va deveni inutilă. Aşadar, oamenii de ştiinţă mai pot să folosească această formă unică a datării cu radiocarbon pentru câteva decenii, înainte ca aceasta să devină inutilă. Asta, desigur, dacă nu vor mai fi folosite alte bombe atomice în viitor.

Sursa: Smithsonian Mag

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Dovezi rare obținute de fizicieni din SUA dezvăluie că materia apare din „nimic” în vidul cuantic
Dovezi rare obținute de fizicieni din SUA dezvăluie că materia apare din „nimic” în vidul cuantic
Poluarea luminoasă urbană modifică hormonii nocturni ai rechinilor
Poluarea luminoasă urbană modifică hormonii nocturni ai rechinilor
Un accelerator de particule a descifrat o hartă stelară din Grecia Antică, ascunsă într-un manuscris
Un accelerator de particule a descifrat o hartă stelară din Grecia Antică, ascunsă într-un manuscris
Miso alb sau miso roșu? Diferențe, utilizări și de ce multe rețete nu specifică tipul
Miso alb sau miso roșu? Diferențe, utilizări și de ce multe rețete nu specifică tipul
Fenomen cultural: cum revine la modă mâncarea tradițională a clasei muncitoare
Fenomen cultural: cum revine la modă mâncarea tradițională a clasei muncitoare
La ce vârstă atingem cea mai bună formă fizică?
La ce vârstă atingem cea mai bună formă fizică?
Un element neașteptat a influențat masiv modul în care ne vindecăm
Un element neașteptat a influențat masiv modul în care ne vindecăm
Test de cultură generală. Care este diferența dintre alcool și etanol?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre alcool și etanol?
Telescopul Webb a găsit cea mai îndepărtată galaxie detectată vreodată: „Nu seamănă deloc cu ce am prezis”
Telescopul Webb a găsit cea mai îndepărtată galaxie detectată vreodată: „Nu seamănă deloc cu ce am prezis”
Cea mai mare centrală nucleară din lume se redeschide după 15 ani
Cea mai mare centrală nucleară din lume se redeschide după 15 ani
Port Arthur, dovada presupusei predilecţii japoneze pentru atacurile-surpriză
Port Arthur, dovada presupusei predilecţii japoneze pentru atacurile-surpriză
Un sat din Anglia cu o singură stradă a ajuns mare atracție pentru turiști
Un sat din Anglia cu o singură stradă a ajuns mare atracție pentru turiști
Cât de periculoase sunt cu adevărat deșeurile din spațiu pentru avioanele Pământului?
Cât de periculoase sunt cu adevărat deșeurile din spațiu pentru avioanele Pământului?
Exilat de la casa din Windsor, fostul prinț Andrew a rămas „doar” cu trei angajați
Exilat de la casa din Windsor, fostul prinț Andrew a rămas „doar” cu trei angajați
Cât a consumat până acum România din depozitele de gaze?
Cât a consumat până acum România din depozitele de gaze?
O nouă cercetare spune că două din cinci cancere pot fi prevenite
O nouă cercetare spune că două din cinci cancere pot fi prevenite
Descoperire istorică în Spania: Un os de elefant ar putea proveni din timpul războiului lui Hannibal împotriva Romei
Descoperire istorică în Spania: Un os de elefant ar putea proveni din timpul războiului lui Hannibal împotriva Romei
De ce galaxiile vecine „fug” de noi? Oamenii de știință au elucidat un mister vechi de 50 de ani
De ce galaxiile vecine „fug” de noi? Oamenii de știință au elucidat un mister vechi de 50 de ani