Ce e mai important pentru slăbit: să te apuci de sport, sau să ţii o dietă? Ştiinţa oferă răspunsul

Concluzia oamenilor de ştiinţă de la Şcoala de Medicină a Universităţii Stanford au analizat această problemă şi oferă răspunsul în cel mai recent număr al publicaţiei Annals of Behavioral Medicine. Cercetătorii afirmă că niciuna din cele două strategii nu va ajuta oamenii să îşi atingă obiectivele de alimentaţie sănătoasă şi de sport şi să le menţină timp de un. Cercetătorii afirmă că cea mai eficientă metodă pentru atingerea obiectivelor este modificarea simultană a dietei şi a nivelului de activitate fizică.

Câteva cercetări mai vechi sugerau că atunci când oamenilor le erau oferite prea multe informaţii simultan despre nutriţie şi activitate fizică, efectul era copleşitor, motiv pentru care oamenii descurajaţi în loc să fie motivaţi să-şi schimbe obiceiurile. Din acest motiv, mulţi specialişti preferă să sfătuiască oamenii să facă schimbări treptate şi să stabilească obiective mai mici şi mai realizabile. Cu toate acestea, alţi experţi afirmă că micile schimbări efectuate în continuu pot fi şi ele obositoare, reducând motivaţia şi oprind eforturile de schimbare.

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

Pentru a afla care este cu adevărat cea mai bună metodă de atingere a obiectivelor, oamenii de ştiinţă de la Stanford au recrutat 200 de participanţi inactivi cu vârste mai mari de 45 de ani şi i-au distribuit în mod aleatoriu în unul din patru grupuri. Membrii tuturor celor patru grupuri primeau sfaturi referitoare la nutriţie şi la activitate fizică prin telefon. Participanţii din primul grup erau instruiţi să facă schimbări în dietă şi activitatea fizică simultan. În schimb, voluntarii ce formau cel de-al doilea grup erau sfătuiţi să facă mai întâi schimbări în dietă, iar la patru luni distanţă să schimbe nivelul de activitate fizică. În cazul celui de-al treilea grup, instrucţiunile erau opuse: mai întâi schimbări în nivelul de activitate fizică, iar la patru luni distanţă urmau schimbările în dietă. Ultimul grup era grupul de control, iar membrii acestuia nu primeau sfaturi referitoare la dietă sau la sport, ci pe tema gestionării stresului.

Cercetătorii au urmărit participanţii la studiu timp de un an pentru a stabili care este cea mai bună strategie prin care participanţii ajungeau să îndeplinească obiectivele recomandate de specialişti: 150 de minute de sport pe săptămână, consumarea a 5-9 porţii de legume şi fructe în fiecare zi şi menţinerea consumului de grăsimi saturate la un nivel de maximum 10% din totalul hranei consumate.

Spre deosebire de grupul de control, toate celelalte grupuri înregistraseră schimbări sănătoase în dieta lor la finalul studiului. Persoanele din grupul care au modificat mai întâi nivelul de activitate fizică efectuau patru luni mult mai multă activitate fizică decât persoanele din celelalte grupuri. Cu toate acestea, la finalul anului un singur grup reuşise să atingă atât obiectivele de activitate fizică, cât şi cele de dietă sănătoasă: cel în care cele două modificări fuseseră efectuate simultan. Persoanele din grupul care modificase mai întâi dieta nu reuşiseră să atingă nivelul recomandat de mişcare la finalul anului.

Cercetătorii suspectează că modificarea dietei este mai uşor de realizat decât modificarea nivelului de activitate fizică, deoarece mesele reprezintă deja o componentă a orarului zilnic, iar exerciţiile fizice necesită mai mult efort pentru a fi introduse într-o zi deja aglomerată.

Rezultatele arată, însă, că efectuarea ambelor schimbări îi poate ajuta pe oameni să depăşească barierele care stau în calea introducerii activităţii fizice în rutina zilnică. Dacă oamenii îşi modifică dieta şi nivelul de activitate fizică secvenţial, cercetătorii afirmă că aceştia riscă să acorde mai multă importanţă primei schimbări şi ajung să simtă mai puţină presiune să facă cea de-a doua schimbare. Atunci când oamenii acordă atenţie ambelor schimbări sănătoase la începutul unui program, acest lucru ajută la acordarea unei priorităţi egale celor două comportamente sănătoase, făcând mai probabil ca oamenii să menţină ambele obiceiuri sănătoase pentru o perioadă de timp mai îndelungată.

„Este extraordinar de util să începeţi cu amândouă în acelaşi timp”, a explicat Abby King, profesor în cadrul Şcolii de Medicină Stanford şi totodată coordonatorul acestui studiu. „Dacă sunteţi totuşi nevoiţi să începeţi doar cu o schimbare, recomand ca prima modificare să fie cea a activităţii fizice”, a concluzionat cercetătorul.

Surse: Time, Eurekalert