Au vreo bază ştiinţifică dietele în funcţie de grupa sanguină? Iată concluziile celui mai nou studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

După ce au analizat literatura de specialitate, cercetătorii au identificat un singur studiu relevant, ce analiza efectele dietelor low-fat asupra nivelului de colesterol în cazul oamenilor cu diferite grupe de sânge, şi chiar şi acea cercetare era slabă, au spus specialiştii.

Unele studii au identificat legături între grupa de sânge şi riscul de a dezvolta cheaguri de sânge, anumite canceruri sau de a face atac de cord. Însă nu există niciun studiu care să arate că o dietă care să conţină alimente aşa-zis compatibile cu grupa de sânge ar duce la îmbunătăţirea sănătăţii sau la scăderea în greutate mai mult decât o dietă generală.

Dr. Philippe Vandekerckhove de la Crucea Roşie Flandra afirmă că majoritatea medicilor ştiu acest lucru. „În schimb, publicul are acces la aceste diete pe baza grupei de sânge, fără a avea parte de recomandarea medicilor, şi nu ne putem aştepta de la oameni să poată stabili dacă afirmaţiile referitoare la beneficiile acestor diete sunt bazate pe dovezi”, a comentat Vandekerckhove.

Grupa de sânge este stabilită în funcţie de proteinele aflate pe suprafaţa globulelor roşii. Cea mai răspândită clasificare, cunoscută sub numele de „sistemul ABO”, separă persoanele în funcţie de prezenţa proteinelor A sau B pe suprafaţa globulelor roşii. Oamenii pot avea una dintre proteine, ambele proteine (grupa AB) sau niciuna, caz în care sunt clasificaţi cu grupa de sânge 0.

Ideea că grupa de sânge influenţează viaţa unei persoane – şi chiar personalitatea – este foarte răspândită în anumite zone din Asia. În 2011, de exemplu, un politician japonez şi-a cerut scuze pentru declaraţiile pe care le-a făcut despre victimele tsunamiului, dând vina pe grupa sa de sânge. „Am grupa de sânge B, ceea ce înseamnă că pot fi iritabil şi precipitat”, a explicat atunci Ryu Matsumoto.

Dieta pe baza grupei de sânge porneşte de la ipoteza că grupa de sânge dezvăluie trecutul evoluţionar al unei populaţii – agricol sau de tip vânător-culegător, de exemplu – şi că această istorie predispune oamenii spre un stil de alimentaţie, consumarea altor alimente fiind dăunătoare.

Echipa de cercetători condusă de Vandekerckhove a analizat cele mai mari baze de date cu cercetări din lume, identificând iniţial 1.415 articole ştiinţifice relevante. Dintre acestea, doar 16 păreau promiţătoare, însă 15 au fost eliminate după ce au fost analizate deoarece cercetătorii au observat că studiile sufereau erori de proiectare.

O singură cercetare era relevantă în cazul acestei analize, pentru că era vorba despre un studiu randomizat. Cu toate acestea, inclusiv această cercetare prezenta deficienţe, printre care faptul că participanţii ştiau în care grup fuseseră distribuiţi. De asemenea, grupurile erau mici, iar singurul element analizat era nivelul „colesterolului rău”, studiul neanalizând în mod direct nici efectul asupra sănătăţii, nici cel asupra greutăţii.

Vandekerckhove şi coautorii săi au fost surprinşi şi dezamăgiţi să descopere că nu a fost efectuat niciun studiu care să analizeze această problemă.

„Până când nu se face un studiu în care sunt recrutate persoane cu o anumită grupă de sânge care respectă această dietă şi alte persoane cu aceeaşi grupă de sânge ce nu respectă dieta şi se măsoară incidenţa afecţiunilor şi alţi indici ai sănătăţii, atunci efectele acestei diete asupra sănătăţii nu sunt demonstrate”, a explicat specialistul.

„Aşadar, până acum nu există dovezi care să arate că «dietele pe baza grupei sanguine» au vreun efect pozitiv asupra sînătăţii”, a comentat şi Beth Warren, un dietetician din New York ce nu a fost implicat în acest studiu.

„Această dietă a fost popularizată de o carte publicată în 1996 fără să fie susţinută de vreo dovadă”, a comentat Warren. Cartea „Eat Right 4 Your Type” scrisă de Peter D’Adamo a fost vândută în 7 milioane de exemplare, în acest volum fiind detaliată teoria despre alimentele recomandate în funcţie de grupa de sânge.

D’Adamo afirmă că el crede în validitatea dietei sale pe baza dovezilor circumstanţiale.

„Aceşti cercetători spun acelaşi lucru pe care îl spun şi eu, că nu există cercetări directe pe acest subiect”, spune D’Adamo.

Autorul afirmă că şi el şi-ar dori să vadă cercetări pe această temă, dar subliniază că este improbabil ca aceste studii să fie realizate prea curând pentru că ar fi foarte costisitoare. D’Adamo afirmă că dietele de tip „una pentru toţi” nu sunt foarte logice, fiind posibil ca grupa sanguină să fie o metodă prin care să se poată estima care dietă funcţionează mai bine în cazul unei persoane.

Vandekerckhove speră că „rezultatele acestei analize vor sublinia nevoia ca oamenii şi companiile să îşi asume responsabilitatea pentru afirmaţiile pe care le fac şi să diferenţieze în mod clar între afirmaţiile susţinute de dovezi şi cele care se bazează pe diferite «teorii»”.

„Trebuie să fim foarte grijulii atunci când auzim despre diferite diete la modă şi trebuie să studiem dacă aceste diete aduc, într-adevăr, beneficii sănătăţii şi ne permit să slăbim. În acest caz, nu putem spune acest lucru”, a concluzionat Warren.

Surse: Reuters, The American Journal of Clinical Nutrition