5 aşa-zise “alimente sănătoase” pe care n-ar trebui să le mâncăm

Katherine Tallmadge, dietetician şi autoare a cărţii Diet Simple: 195 Mental Tricks, Substitutions, Habits & Inspirations, porneşte de la constatarea că a mânca sănătos poate fi mai dificil decât credem, deoarece producătorii de alimente fac totul pentru a ne face să mâncăm mai mult decât avem nevoie. În societatea de tip occidental, supraabundenţa de hrană împinge producătorii să recurgă la tehnici de marketing perfide pentru a stimula consumul.

Expresii precum cu conţinut scăzut de grăsime, bogat în fibre, multicereale, natural şi altele sunt folosite pentru a induce în eroare consumatorii, care cred că achiziţionează şi mănâncă un produs sănătos, deşi nu e cazul.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

Katherine Tallmadge recomandă citirea cu atenţie a listei de ingrediente şi evitarea unor alimente al căror mod de inscripţionare şi promovare generează frecvent confuzii în mintea consumatorilor, chiar şi a celor bine informaţi.

Ea dă ca exemple 5 alimente pe care modul de prezentare şi promovare le face să pară benefice, dar care, de fapt, sunt mai curând dăunătoare.

Unt de arahide cu conţinut scăzut de grăsimi

Grăsimea din untul de arahide este, de fapt, cea mai sănătoasă dintre componentele sale, aşa că îndepărtarea ei nu este un avantaj. Grăsimile din arahide şi alte tipuri de fructe oleaginoase (alune, nuci etc.) sunt benefice pentru sănătatea inimii.

De altfel, untul de arahide cu conţinut scăzut de grăsimi conţine la fel de multe calorii şi la fel de mult zahăr ca şi cel obişnuit, spune Bonnie Liebman, director al departamentului de nutriţie din cadrul Center for Science in the Public Interest, SUA.

Katherine Tallmadge recomand, în schimb, consumul de unt de arahide obişnuit şi fructe oleaginoase (fără a exagera).

Energizantele şi băuturile pentru sportivi

Multe dintre băuturile pentru sportivi sunt, din punct de vedere al compoziţiei, doar băuturi răcoritoare la care s-au adăugat nişte săruri. Ele sunt necesare doar în cazul desfăşurării unor activităţi fizice intense, cu durata de peste o oră, sau care au loc pe caniculă.

Aşa-numitele “ape vitaminizate” sunt, în principal, băuturi îndulcite la care s-au adăugat vitamine sintetice şi pot fi de-a dreptul dăunătoare, spune un alt expert, Walter Willett, profesor de epidemiologie la Universitatea Harvard. Cât de bine îţi fac vitaminele hidrosolubile depinde de persoană, explică el; unii pot ingera cantităţi prea mari din anumite vitamine şi minerale dacă, pe lângă suplimente şi alimente cu adaos de vitamine şi minerale, mai beau şi apă vitaminizată. Unele studii au arătat că există o corelaţie între anumite suplimente de vitamine şi minerale şi creşterea riscului de deces.

Băuturile energizante sunt o altă categorie de produse problematice: nu numai că au un conţinut mare de zahăr, dar conţin şi substanţe stimulante, ce pot fi nocive, mai ales pentru persoanele care au unele probleme medicale, precum tensiune arterială ridicată.

În locul acestora, spaecialiştii recomandă, pur şi simplu, apa, ca băutură ideală pentru hidratarea organismului, iar vitaminele şi mineralele pot fi procurate, în modul cel mai sănătos, prin consumul de fructe,  legume, cereale integrale şi fructe oleaginoase.

Batoanele energizante

Deşi promovate drept sănătoase şi recomandate pentru “a înlocui o masă”, multe dintre aceste batoane sunt, în realitate, adevărate “bombe calorice”, conţinând cantităţi mari de zaharuri. Ca gustări, iaurtul, fructele, legumele, nucile şi alunele sunt mult mai avantajoase pentru sănătatea organismului.

Alimentele “multicereale”

Pâinea, biscuiţii şi cereale pentru micul-dejun care poartă inscripţia “multicereale” sunt o sursă de confuzie: mulţi consumatori cred, în mod greşit, că multicereale ar însemna cereale integrale. Dar, adesea, aceste produse conţin de fapt făină rafinată (albă) provenită din mai multe cereale, neavând beneficiile cerealelor integrale.

E important să facem distincţia între multicereale şi cereale integrale, deoarece consumul de cereale integrale a fost asociat cu o incidenţă mai mică a diabetului, bolilor de inimă şi cancerelor şi cu un risc mai mic de apariţie a obezităţii, în comparaţie cu consumul de cereale rafinate.

Specialiştii recomandă consumatorilor să fie atenţi la ingrediente şi să prefere alimente care conţin, realmente, cereale integrale; în plus, să nu exagereze cu consumul de făinoase şi zahăr la micul dejun (cum fac mulţi), ci să mănânce mai degrabă un ou, bogat în proteine.

Cipsurile neprăjite

E uşor ca oamenii să ajungă să creadă că alimente precum cipsurile sau aşa-numiţii crackers sunt sănătoase, atunci când pe ambalaj scrie “cu conţinut redus de grăsimi”, “coapte, nu prăjite”, sau “fără gluten”.

Însă multe asemenea gustări conţin cereale rafinate sau amidon din cartofi – care furnizează multe calorii şi puţine substanţe nutritive – , plus ulei, sare şi diferiţi aditivi. Abuzul de amidon şi făină albă, rafinată, este corelat cu un risc mai mare de apariţie a bolilor de inimă, cancerelor, diabetului şi obezităţii.

În locul lor, sunt mai buni crackers din cereale integrale sau chipsurile din legume.