Palatul regelui David a fost dezgropat în Israel, susţine o echipă de arheologi

Arheologii de la Universitatea Ebraică de la Ierusalim şi Autoritatea pentru Antichităţi susţin că au descoperit un complex fortificat aflat pe o întindere mare dintr-un sit arheologic localizat la vest de Ierusalim, numit Khirbet Qeiyafa

„Khirbet Qeiyafa este cel mai bun exemplu de până acum care prezintă un oraş fortificat din timpul regelui David”, a declarat arheologul Yossi Garfinkel, sugerând că este posibil ca David însuşi să fi folosit teritoriul. 

• Serviciile secrete din Occident au dejucat cel puțin 10 atacuri teroriste în Europa în 2023
• Céline Dion a dezvăluit că face terapie 5 zile pe săptămână și se antrenează „ca un…

Garfinkel susţine că echipa sa a descoperit obiecte de cult obişnuite de iudei şi că nu au găsit nicio rămăşiţă a vreunui porc, animal a cărui carne nu este consumată de evrei. Astfel de indicii, spune Garfinkel sunt „dovezi neechivoce” care demonstrează că david şi descendenţii săi au condus acest loc. 

Totuşi, criticii spun că teritoriul ar fi putut să aparţină altor regate din zonă, iar majoritatea specialiştilor susţin că până acum nu s-au descoperit dovezi definitive care demonstreze existenţa regelui David. Potrivit acestora, arheologia biblică este discutabilă, iar israelienii folosesc adesea astfel de descoperiri aflate pe teritorii pe care le revendică palestinienii, pentru a face legătură cu trecutul lor istoric. 

De exemplu, în ciuda dovezilor arheologice, palestinienii neagă faptul că templul iudaic biblic domina dealul pe care se află Moscheea Al-Aqsa. În general, cercetătorii sunt împărţiţi în cei care cred şi cei care nu cred că istorisirile biblice sunt validate de rămăşiţele fizice. 

Actualele acţiuni de excavare nu sunt primele care i-au determinat pe specialişti să declare că au găsit palatul regelui David. În 2005, arheologul israelian Eilat Mazar a declarat că a găsit rămăşiţele palatului în Ierusalim şi că acestea datează din secolul X î.e.n., perioada în care David a fost la putere. Şi teoria lui Mazar a trezit scepticism în rândul comunităţii ştiinţifice, iar printre critici s-a numărat şi Garfinkel. 

Folosind datarea cu carbon, arheologii au concluzionat că rămăşiţele de la situl arheologic nou descoperit datează tot din secolul X î.e.n. De asemenea, specialiştii au găsit şi o cameră de depozitare cu o lungime de 15 metri, ceea ce sugerează că aici exista un sistem regal de colectare a taxelor. 

Garfinkel consideră că regele David a trăit permanent într-un loc încă nedescoperit din Ierusalim, vizitând Khirbet Qeiyafa sau alte palate doar ocazional, pentru perioade scurte de timp. El a mai adăugat că plasarea sitului pe un deal indică faptul că liderul a ales un loc sigur, la înălţime, în timpul unei ere violente, marcată de conflicte dese. 

„În timpul lui David a fost pentru prima dată când o mare parte din zonă a fost unită sub un singur monarh. Nu a fost o eră liniştită”, a explicat Garfinkel. 

Arheologul Israel Finkelstein, de la Universitatea Tel Aviv, este de acord cu Garfinkel, că Khirbet Qeiyafa este un sit „elaborat” şi „bine fortificat” ce datează din secolul X î.e.n., dar el consideră şi să situl ar fi putut fi construit de palestinieni, canaaniţi sau alţi oameni. El a mai adăugat că fără un monument închinat celui care a ridicat construcţia, nu se poate spune cui i-a aparţinut teritoriul.