Doar 120 de turişti speologi vor avea acces anual în Peştera Tăuşoare, cea mai mare din Carpaţii Orientali

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Managerul Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş, a declarat că s-a înţeles greşit faptul că peştera este deschisă oricărui turist care vrea să o viziteze.

„S-a înţeles greşit că o poate vizita oricine. Ministerul Mediului a stabilit nişte tarife pentru vizitarea ariilor protejate din întreaga ţară, iar la nivel judeţean s-a luat o hotărâre în acest sens, de aplicare a hotărârii ministerului. Numai că Peştera Tăuşoare are regim special. În această peşteră sunt specii şi habitate de interes naţional şi comunitar, iar noi, Complexul Muzeal, ne-am luat angajamentul, în calitate de custode al ariei protejate, să asigurăm o protecţie eficientă a peşterii şi a valorilor patrimoniului natural. Regulamentul ariei protejate prevede că vizitele nu pot fi mai mult de două pe lună, în echipe de maxim zece speologi. De asemenea, pe perioada septembrie-aprilie, vizitele vor fi întrerupte, pentru a proteja coloniile de chiroptere care folosesc peştera ca habitat de hibernare. Aceste restricţii au fost prevăzute pentru a nu depăşi, prin activitatea antropică, suportul de mediu al sistemului cavernicol. Este vorba, aşadar, de maxim 120 de turişti speologi pe an„, a declarat Gavrilaş.

El a explicat că, în conformitate cu prevederile regulamentului de funcţionare, activităţile speologice permise în aria protejată sunt următoarele: activităţi ştiinţifice, didactice şi de documentare; speologice-explorative; ecologice; activităţi turistice speologice specializate.

„Taxa de vizitare care a fost aprobată de către CJ Bistriţa-Năsăud şi care are avizul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice se referă strict la activităţile turistice speologice specializate. În conformitate cu acelaşi regulament, turiştii speologi vor trebui să fie echipaţi cu echipament speologic individual (salopete, subcombinezoane, căşti speologice etc.) întrucât noi nu avem echipament pentru a le oferi, vor trebui să fie instruiţi înainte de intrarea în cavernament cu privire la protecţia personală, măsuri de prim-ajutor în caz de accident speologic, măsuri de alertă şi prealertă, asumarea răspunderii personale, norme de comportament speologic şi vor semna fişele de instructaj. Deoarece materialele apărute în mass-media au lăsat impresia că Peştera Tăuşoare a fost deschisă turimului de masă, menţionăm că nu se poate vorbi de despre aşa ceva în aria protejată„, a declarat Gavrilaş.

El a spus că Peştera Tăuşoare este sit de importanţă comunitară ROSCI0193 şi arie naturală protejată, inclusă în situl de importanţă comunitară. Ea este parte a reţelei europene Natura 2000, având ca scop protejarea populaţiilor de chiroptere care habitează în acest cavernament. Activitatea din aria protejată este supusă prevederilor legale şi este reglementată de Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0193, publicat în Monitorul Oficial , partea I, nr.160 din 26 martie 2013. Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, în calitate de custode al ariei protejate, şi-a luat angajamentul să aplice măsuri pentru conservarea speciilor şi habitatelor de interes naţional şi comunitar, precum şi să asigure o protecţie eficientă a ariei protejate şi a valorilor patrimoniului natural.

În prezent, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, în parteneriat cu Consiliul Judeţean, aplică un proiect numit „Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei de interes naţional Peştera Tăuşoare”, care prevede o multitudine de activităţi de cercetare ştiinţifică a mediului fizic şi a mediului biotic din aria protejată.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a aprobat, în şedinţa de miercuri, tarifele de vizitare, filmare şi fotografiere a ariei naturale protejate Peştera Tăuşoare, aflată în custodia Complexului Muzeal Judeţean – instituţie subordonată CJ, fără să menţioneze nicăieri că acestea sunt aplicabile doar speologilor.

Peştera Tăuşoare, descoperită în 1955 de învăţătorul Leon Bârte, este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste patru kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active străbătute de râuri subterane. Ea are statut de arie protejată din anul 2007 şi este, totodată, rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite.

Peştera Tăuşoare, parte a Reţelei Europene Natura 2000, arie protejată de interes naţional, clasă A de protecţie speologică, are un regulament de funcţionare aprobat. El reglementează tipul de activităţi permise în peşteră, care sunt de natură explorativ-speologică, ştiinţifică şi ecoturistică. Tot prin acest regulament sunt stabilite traseele accesate în timpul vizitelor, ca şi regimul de restricţii pe galeriile care adăpostesc coloniile de chiroptere pe perioada hibernării acestora. Pentru suprafaţa de deasupra peşterii, care face parte din aria de protecţie supraterană instituită de lege, regulamentul aprobat se referă la regimul suprafeţelor silvice, foarte importante în vederea conservării ecosistemului din cavernament.

În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului „Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a „Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii.

Peştera Tăuşoare este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”. Până în prezent, au fost identificate patru specii de lilieci care au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.

Peştera Tăuşoare ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri.

Sursa: Mediafax