Un studiu realizat pe femeile pasionate de jocuri video arată cum ne modifică „identitatea digitală” percepţia despre propria persoană

La acest studiu au participat 86 de femei cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani. Conform acestui studiu, femeile care jucau jocuri video şi adoptau un avatar sexy – cum ar fi Lara Croft din „Tomb Raider” – aveau o tendinţă mai mare să se perceapă ca fiind obiecte sexuale în viaţa reală.

Din moment ce 46% dintre jucătorii video sunt femei – dintre care 36% cu vârste cuprinse între 8 şi 18 ani – cercetătorii au urmărit să determine efectul pe care un avatar sexualizat îl are asupra percepţiei de sine pe care o au aceste femei în viaţa reală.

• Tulburătoare și Înălțătoare discuția dintre Ana Blandiana și Adrian Artene | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
• Suedia a adoptat o lege prin care este redusă vârsta de schimbare a sexului

Femeile participante la studiu au fost rugate să joace jocuri video utilizând un avatar care fie era îmbrăcat provocator, fie într-un stil mai conservator, iar unele dintre avataruri au fost create astfel încât să semene cu femeile implicate în joc. Apoi au fost rugate să noteze liber primele lucruri care le treceau prin minte şi să răspundă la întrebări de genul „sunteţi sau nu de acord”-

Cele care au folosit un avatar sexy au scris mai multe lucruri legate de aspectul fizic, fapt care a indicat o percepţie de sine ca obiect.

Mai mult, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste femei au acceptat mai uşor „mitul violului”, conform căruia o femei poartă o parte din vină pentru faptul că a fost violată.

Astfel, acestea au răspuns afirmativ într-un număr mai mare la întrebarea: „Sunteţi sau nu de acord că, în majoritatea cazurilor de viol, victima este de moravuri uşoare sau are o reputaţie proastă?”.

Studiul a fost bazat pe un fenomen numit „Efectul Proteus”, conform căruia comportamentul unei persoane „se conformează identităţii sale digitale”. Iar efectul este cu atât mai mare cu cât avatarul seamănă mai mult cu persoana pe care o reprezintă.

Totodată, potrivit studiului, jucătorii cu avataruri identice sunt mai predispuşi să imite obiceiurile alimentare ale personajului fictiv şi preferă mărcile de îmbrăcăminte pe care le poartă acesta.

Sursa: Mediafax, Daily Mail