Cercetătorii au descoperit ce alimente bizare consumau locuitorii bogaţi din Pompeii

Rămăşiţele alimentare descoperite în scurgerile din Pompeii, oraşul roman distrus de vulcan, au dezvăluit că locuitorii din clasele de jos şi cea mijlocie se hrăneau cu alimente ieftine, dar sănătoase, pe când cei mai bogaţi cetăţeni recurgeau la delicatese.

Noile descoperiri infirmă ceea ce se credea în mod popular, anume că membrii elitei romane consumau delicatese în timp ce romanii săraci mureau de foame.

• „Nu mai rupeți plantele în formă de penis!”, imploră Ministerul Mediului din Cambodgia
• Un start-up vrea să combată emisiile de carbon cu vodcă. Care este conceptul?

„Perspectiva tradiţională care ne face să ne imaginăm o masă de oameni săraci care caută prin gunoaie orice fel de aliment găsesc sau care se hrănesc cu un bol de terci trebuie înlocuită cu un o perspectivă mai bună, cu un standard de trai mai ridicat, cel puţin în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii urbani din Pompeii”, afirmă Steven Ellis, coautor al noului studiu şi totodată profesor de studii clasice la Universitatea Cincinnati.

Pompeii a fost un oraş roman plin de viaţă ce a fost îngropat în cenuşă în urma erupţiei vulcanice a muntelui Vezuviu în anul 79 e.n. Ellis şi colegii săi au excavat aproximativ 20 de magazine din apropierea unei porţi a oraşului, Portia Stabia, un loc foarte activ odinioară. Latrinele şi haznalele din apropierea magazinelor au dezvăluit resturi alimentare arse de la bucătării, cât şi deşeuri umane ce datau încă din secolul al IV-lea î.e.n., atunci când Pompeii se afla încă într-o etapă timpurie de dezvoltare.

Alături de grâne, deşeurile dezvăluiau că oamenii de rând din Pompeii consumau o dietă mediteraneană simplă, dar relativ variată, ce includea linte, măsline, nuci şi peşte, iar uneori chiar şi puţină carne sărată.

Restaurantele destinate unui public mai elevat puteau fi identificate prin faptul că serveau o varietate mare de delicatese.

„Ceea ce am descoperit în scurgeri relevă o gamă şi o cantitate a materialelor ce sugerează o împărţire socioeconomică extrem de clară între activităţile şi obiceiurile de consum ale fiecărei proprietăţi, proprietăţi care altfel nu puteau fi deosebite”, explică Ellis.

Spre exemplu, scurgerile unei proprietăţi aflate într-o zonă mai centrală conţineau urme de alimente importate, precum scoici, arici de mare şi chiar un picior de girafă.

„Se crede că este singurul os de girafă descoperit vreodat în urma excavaţiilor arheologice realizate în Italia din epoca romană”, spune Ellis. „Modul în care un membru al acestui animal, măcelărit, a ajuns să reprezinte resturile dintr-o bucătărie dintr-un restaurant obişnuit din Pompeii dezvăluie nu doar comerţul cu animale sălbatice şi exotice realizat la distanţe mari, ci şi bogăţia şi varietatea din dietă oamenilor din afara elitei”, mai explică omul de ştiinţă.

De asemenea, cercetătorii au mai descoperit urme de condimente exotice importate din regiuni foarte îndepărtate, precum Indonezia.

Sursa: LiveScience