Philae, robotul de pe Rosetta, iese din hibernare şi se pregăteşte să coboare pe „bulgărele de gheaţă”

Lansată în spaţiu în 2004, sonda Rosetta a fost readusă la viaţă, aşa cum era prevăzut, pe 20 ianuarie, după o „comă artificială” de doi ani şi jumătate. De atunci, sonda îşi continuă drumul spre cometă – un bulgăre de gheaţă cu un diametru de aproximativ 4 kilometri – pe care o va escorta spre Soare.

Marţi, Rosetta se afla la 664 milioane de kilometri de Terra şi la 4 milioane de kilometri de ţinta sa.

• Cum va fi vremea în luna mai? Prognoza anunțată de meteorologi!
• Mai multe mașini electrice vândute în Franța în primele luni ale anului. Cum explică producătorii creșterea?

Rosetta îl are ca pasager pe Philae, un robot de 100 de kilograme, înzestrat cu 10 instrumente ştiinţifice, care va trebui să coboare pe cometă, realizând astfel o premieră în istoria explorării spaţiale.

Philae este oprit de peste trei ani, pentru a reduce la minimum consumul de energie. Doar temperatura lui este controlată, „exact ca în cazul unui animal care hibernează”, a explicat Philippe Gaudon, directorul proiectului Rosetta din cadrul CNES (Agenţia spaţială franceză).

Vineri, somnul lui Philae se va sfârşi. „Vom trezi programul de zbor central, aşa cum am reporni un computer stins vreme de trei ani”.

Philippe Gaudon este încrezător. „Sonda a fost concepută pentru aşa ceva”, a spus el.

Centrul de control din Köln (LCC) se va ocupa de această etapă, în timp ce SONC (Science Operation and Navigation Center) din Toulouse va calcula traiectoria ce va permite robotului Philae să coboare în condiţii de siguranţă pe cometă şi va supraveghea operaţiunile ştiinţifice.

Începând din 10 aprilie, cele zece instrumente de pe Philae vor fi trezite unul câte unul. Oamenii de ştiinţă vor avea la dispoziţie trei săptămâni pentru a verifica buna lor funcţionare.

În mai vor începe manevre de frânare a sondei Rosetta care se va apropia de cometă. „La începutul lunii iulie, Rosetta se va afla la mai puţin de 50.000 de cometă, iar la începutul lui august se va afla la doar 150 de kilometri”, a precizat Philippe Gaudon.

Imediat ce instrumentele de pe Rosetta vor începe să observe cometa, la începutul lunii iulie, procedura de alegere a zonei de coborâre va fi demarată. „Vom avea deja o idee despre cum alura cometei, forma ei, rotaţia ei, apoi vom şti mai multe despre relieful ei, de o manieră tot mai precisă”, a spus savantul francez.

Marele salt pe care Philae trebuie să îl facă este prevăzut pentru 11 noiembrie. „Va fi o operaţiune delicată, dificilă şi automatizată”, a rezumat Philippe Gaudon.

Pentru a-l lansa pe pasagerul ei, sonda Rosetta, care se va plasa pe o orbită sigură de 30 de kilometri deasupra cometei, va trebui să se apropie mult mai mult de aceasta, la doar 2-3 kilometri. La contactul cu cometa, micuţul robot va trebui să se ancoreze, graţie a două harpoane, de o crustă a cărei natură nu este deocamdată cunoscută.

Odată fixat, dacă totul se petrece bine, Philae va putea să înceapă să lucreze, iar speranţa lui de viaţă este între 4 şi 6 luni. Pe măsură ce cometa se va apropia de Soare, aparatul va fi expus unor temperaturi care îi vor fi fatale.

Cercetătorii speră să aibă suficient timp pentru a explora nucleul cometei în cele mai mici detalii. Camere video vor surprinde în imagini acest peisaj. Microscoapele şi spectrometrele de masă vor identifica compuşii din care este alcătuită scoarţa cometei. Philae va fora apoi până la o adâncime de 25 centimetri.

Oamenii de ştiinţă au aşteptări mari în privinţa explorării moleculelor complexe, „acelea care s-ar afla la originea vieţii de pe Terra”, a explicat Philippe Gaudon.

În ipoteza în care Philae nu se va trezi sau şi-ar rata coborârea pe cometă, misiunea va continua cu un singur computer care a fost conceput pentru a funcţiona inclusiv atunci când cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare, în august 2015.

„Vrem să cunoaştem cometa pe o perioadă lungă de timp”, a spus Philippe Gaudon. Perioada de monitorizare a cometei va dura cel puţin până în decembrie 2015, a prevăzut Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Sursa: Mediafax, AFP