Cum ţi se schimbă creierul după o noapte de nesomn? O descoperire neaşteptată îngrijorează cercetătorii

„Credem că somnul ajută la reducerea nivelului de beta amiloid din creier, iar dacă somnul vă este dereglat, această reducere nu mai are loc”, a explicat coordonatorul studiului, dr. Jurgen Claassen de la Radboud University Medical Center din Nijmegen.

Cercetătorul afirmă că este posibil ca în cazul oamenilor care nu reuşesc în mod repetat să aibă parte de un somn bun noaptea, concentrarea de beta amiloid poate creşte şi poate fi un factor în apariţia bolii Alzheimer.

• Cel mai nou film al lui James Cameron este lider în box office-ul mondial
• Opțiune de taxare mai ieftină pentru călătorii scurte, introdusă în Bulgaria din 2026

Alzheimerul este cea mai răspândită formă a demenţei, fiind cea de-a şasea cauză a decesului în rândul americanilor de vârsta a treia, peste 5 milioane de americani fiind afectaţi în prezent de această boală.

Alzheimerul este deosebit de alte forme ale demenţei, fiind definit parţial de acumularea în creier a plăcilor de beta amiloid. Cauzele bolii Alzheimer nu sunt cunoscute, dar se crede de mult timp că plăcile de beta amiloid joacă un rol important.

Claassen şi colegii săi au explicat în studiul publicat în jurnalul JAMA Neurology că studiile pe şoareci au descoperit reduceri ale nivelului de beta amiloid în creierul animalelor sănătoase după o noapte bună de somn. Acest lucru sugerează că somnul joacă un rol în curăţarea peste noapte a acestei proteine din creier.

Pentru a vedea dacă acelaşi lucru este valabil şi în cazul oamenilor, cercetătorii au recrutat 26 de bărbaţi de vârstă mijlocie cu obiceiuri de somn normale pentru a le măsura nivelul proteinei înainte şi după somn (sau după o noapte de nesomn).

Bărbaţii au fost aduşi la clinică, unde li s-a introdus un cateter în şira spinării pentru a colecta mostre de fluid înainte de culcare şi după trezire. Jumătate dintre participanţi au fost selectaţi aleatoriu pentru a dormi peste noapte, iar ceilalţi bărbaţi au fost ţinuţi treji.

Cercetătorii au descoperit că bărbaţii care au dormit toată noaptea prezentau un nivel al proteinei beta amiloid cu 6% mai mic dimineaţa decât atunci când s-au culcat. În schimb, bărbaţii care au fost ţinuţi treji prezentau acelaşi nivel dimineaţa.

Calitatea somnului prezenta o legătură cu scăderea cantităţii de beta-amiloid, ceea ce sugerează că un somn mai bun duce la o curăţare mai mare a aminoacidului, scriu cercetătorii.

„Credem că beta amiloidul este curăţat din creier sau este produs mai puţin în timpul somnului”, a spus Claassen, care a adăugat că ambele variante ar putea fi adevărate.

Deşi cei mai mulţi oameni nu vor sta treji toată noaptea preţ de mai multe săptămâni, Claassen afirmă că inclusiv nopţile în care dormim parţial se pot aduna.

„Noi am studiat o noapte în care nu s-a dormit deloc, ceea ce este cazul extrem, dar este o situaţie similară unei săptămâni de deprivare parţială de somn”, a comentat cercetătorul.

„Pe baza acestui studiu şi a altor cercetări, ar fi bine ca oameni să-şi studieze comportamentul de somn, dar să nu se înspăimânte dacă ratează o noapte de somn”, a mai spus acesta.

Claassen recunoaşte că rezultatele echipei sale nu demonstrează că un somn odihnitor va preveni apariţia bolii Alzheimer. Somnul ar putea fi doar unul din mai mulţi factori de risc pentru această boală, spune cercetătorul. Printre alţi factori de risc se numără genele, hipertensiunea arterială şi obezitatea. „Credem că este o boală care are mai multe cauze, nu doar una, dar nu ştim care sunt acestea”, a mai spus specialistul.

Sursa: Reuters