Un sentiment al animalelor, descoperit în premieră: ce emoţie surprinzătoare manifestă şobolanii?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au creat situaţii în care şobolanii trebuiau să aleagă dacă să aştepte un anumit interval de timp pentru a obţine o răsplată alimentară sau dacă să treacă la o altă zonă de hrănire, cu timp de aşteptare mai scurt. Iar cei care au ales să treacă la hrana care nu presupunea aşteptare şi au descoperit că era inferioară celeilalte au manifestat un comportametnt care cercetătorii îl descriu ca exprimând regretul.

Cercetprile au fost realizat de oamenii de ştiinţă de la University of Minnesota, SUA, rezultatele fiind publicate în Nature Neuroscience.

Specialiştii spun că trebui făcută o distincţie între regret (care implică recunoaşterea faptului că ai făcut o greşeală, că, dacă ai fi făcut o altă alegere, ai fi obţinut un rezultat mai bun) şi dezamăgire (recunoaşterea faptului că lucrurile n-au ieşit aşa cum sperai.) 

Pentrr a diferenţia cele două emoţii, cercetătorii le-au dat şobolanilor posibilitatea de a alege. Ei au montat un experiment numit Restaurant Row, în care rozătoarele decideau cât de mult să aştepte pentru a primi diferite tipuri de hrană, în cursul unei sesiuni de 60 de minute.

În general, şobolanii aşteptau mai mult pentru alimentele lor preferate, ceea ce le-a permis cercetătorilor să determine care erau opţiunile lor favorite. 

Din când în când, totuşi, unii şobolani se hotărau să nu mai aştepte pentru o mâncare mai bună şi treceau la alta, cu timp de aşteptare mai scurt, dar descopereau că aceasta era una care nu le plăcea – o „situaţie care induce regretul”, cum au numit-o cercetătorii.

Adesea, în aceste cazuri, şobolanii se opreau şi se uitau înapoi, la hrana la care renunţaseră. De asemenea, îşi modificau ulterior comportamentul, fiind mai probabil să aştepte mai mult în următoarea zonă de hrănire şi grăbindu-se să consume mâncarea pe care o obţineau astfel. 

Acest comportament, spun cercetătorii, ar fi o manifestare a regretului pentru deciziile proaste luate anterior.

La aceşti şobolani care manifestau un comportament ce exprima regretul, era activată o zonă cerebrală numită cortexul orbitofrontal – aceeaşi regiune care este activată şi la oameni în cazul în care aceştia regretă o greşeală pe care au făcut-o.

Alţi specialişti au apreciat modul în care a fost organizat experimentul, iar rezultatele lui ar putea ajuta atât la înţelegerea comportamentului animalelor, cât şi la înţelegerea mai bună a modului în care regretul poate afecta luarea deciziilor de către oameni. 

Sursda: BBC News