Cum îţi blochează stresul arterele şi te expune riscului de infarct şi accident vascular? Două noi descoperiri fascinante

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Potrivit acestui studiu, publicat în revista ştiinţifică Nature Medicine, stresul cronic „afectează sistemul imunitar, crescând numărul de globule albe şi agravând inflamaţiile de la nivelul plăcii de aterom din artere„.

Globulele albe joacă un rol esenţial în lupta contra infecţiilor. „Dar, atunci când există prea multe sau când ele se află la locul nepotrivit, pot deveni nefaste”, a subliniat Matthias Nahrendorf de la Harvard Medical School din Boston, unul dintre autorii studiului.

Placa de aterom este o acumulare progresivă de depozite de grăsime pe pereţii arterelor care sfârşesc prin a se întări şi a se îngusta. Atunci când o astfel de placă se rupe sau se desprinde de pereţii arterei, ea poate să formeze cheaguri sangvine, capabile să genereze infarcte şi AVC-uri.

Oamenii de ştiinţă au studiat 29 de medici internişti care lucrau într-o unitate de terapie intensivă, de la care au recoltat probe sangvine în timpul programului de muncă, dar şi atunci când se aflau în vacanţă.

Participanţii au fost întrebaţi în legătură cu stresul resimţit la locul de muncă, prin intermediul unor chestionare.

Comparând eşantioanele recoltate, cercetătorii americani au putut să arate că stresul activează celulele suşă din măduva osoasă, provocând o supraproducţie de globule albe.

Globulele în exces aveau tendinţa de a se agrega împreună pe pereţii interni ai arterelor, agravând inflamaţiile de la nivelul plăcii de aterom şi ducând la formarea cheagurilor sangvine.

Într-un alt studiu, publicat în urmă cu câteva zile în mBio, revista Societăţii americane de microbiologie, alţi cercetători au evocat rolul bacteriilor în fragilizarea plăcilor de aterom.

Potrivit lui David Davies de la Universitatea Binghampton din New York, stresul eliberează hormoni care atacă acea peliculă adezivă prezentă în interiorul arterelor.

Acea peliculă adezivă – denumit şi „biofilm” – atrage şi sudează bacteriile între ele. Atunci când acestea primesc un semnal molecular, se eliberează şi secretă enzime, care pot la rândul lor să destabilizeze placa de aterom.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, savanţii au cultivat diverse specii de bacterii prelevate din arterele carotide, pe care le-au tratat apoi cu norepinefrină, un hormon al stresului. Cel puţin una dintre ele – Pseudomonas aeruginosa – era capabilă să disperseze biofilmul.

David Davis consideră că „gestionarea” acestei bacterii în leziunile plăcii arteriale ar putea fi „la fel de importantă ca aceea a colesterolului”.

Colesterolul face parte dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, alături de hipertensiune, fumat, obezitate, diabet şi predispoziţii genetice.

Potrivit unui studiu francez publicat în 2013, persoanele care se plâng de efectul stresului asupra sănătăţii lor prezintă un risc de două ori mai mare de a suferi o criză cardiacă în comparaţie cu persoanele care nu se declară stresate.

Surse: Mediafax, Science Mag, Nature