Sonda spaţială americană Maven a ajuns pe orbita marţiană. Misiunea ei va dura un an

Maven (Mars Atmosphere and Volatile Evolution) a intrat pe orbita marţiană la ora 02.24 GMT, au precizat cercetătorii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din oraşul californian Pasadena.

Inginerii de la NASA au salutat prin ropote de aplauze plasarea cu succes a sondei pe orbita marţiană, ce a fost confirmată printr-o serie de imagini transmise în direct.

• Florin Enache și Andrei Cornea, premiul pentru Excelență în Sport la Gala Mari Sportivi ProSport 2024!…
• Anders Breivik, norvegianul care a ucis 77 de oameni, a primit în celulă doi porcușori de…

„După o călătorie de 10 luni şi 711 milioane de kilometri parcurşi, Maven a ajuns pe orbită”, a anunţat, la scurt timp după aceea, NASA.

Plasarea pe orbită a fost realizată după pornirea motoarelor sondei timp de 30 de minute, pentru a scădea viteza de coborâre a vehiculului.

„În calitatea sa de prim vehicul orbital care va studia atmosfera înaltă a lui Marte, Maven ne va ajuta să înţelegem mai bine istoria atmosferei marţiene şi felul în care clima acestei planete s-a schimbat pe parcursul timpului, ca şi impactul avut asupra mediului la suprafaţă şi potenţialul caracter locuibil al planetei”, a declarat într-un comunicat publicat duminică seară directorul general al NASA, Charles Bolden.

„Maven ne va permite, de asemenea, să pregătim mai bine viitoarele noastre misiuni cu echipaj uman la bord către planeta roşie, în jurul anului 2030”, a adăugat el.

Această orbită este însă una provizorie. Maven va intra mai întâi într-o perioadă de cinci săptămâni de calibrare a instrumentelor sale, înainte de a se plasa pe o orbită eliptică definitivă de patru ore şi jumătate, care îi va permite să efectueze observaţii de la toate latitudinile, în toate straturile din atmosfera înaltă marţiană, la altitudini cuprinse între 150 kilometri şi 6.000 kilometri.

„Misiunea Maven – care va avea o durată de un an – va încerca să răspundă întrebărilor pe care ni le punem în legătură cu dispariţia apei care se găsea pe Marte într-un trecut îndepărtat şi a dioxidului de carbon (CO2)”, a explicat Bruce Jakosky, cercetător la Universitatea Colorado, responsabil ştiinţific al misiunii Maven.

„Acestea sunt întrebări importante pentru a înţelege istoria planetei Marte, clima sa şi posibilitatea existenţei – cel puţin – a unei vieţi microbiene”, a adăugat el.

„Atunci când apa curgea din abundenţă pe Marte – aşa cum o arată numeroase indicii -, planeta trebuia să aibă o atmosferă mai densă, care producea gaze cu efect de seră, ce îi permiteau să fie mai caldă”, a subliniat acelaşi cercetător american.

Analizând dinamica actuală a atmosferei marţiene înalte, oamenii de ştiinţă vor putea să înţeleagă mai bine schimbările petrecute de-a lungul timpului.

„Instrumentele de la bordul lui Maven vizează găsirea elementelor care lipsesc din puzzle-ul istoriei planetei Marte”, a subliniat David Mitchell, directorul acestui proiect NASA, reamintind „că toate celelalte misiuni marţiene de până acum, ce includ roboţi şi sonde orbitale, se concentrează doar pe suprafaţa lui Marte”.

Maven, o misiune spaţială care a costat 671 de milioane de dolari, este înzestrată cu opt instrumente, dintre care un spectrometru de masă care determină structurile moleculare ale gazelor atmosferice şi senzorul SWEA (Solar Wind Electron Analyser), dezvoltat de Institutul francez de cercetări în astrofizică cu scopul de a analiza vânturile solare.

Sonda spaţială Maven, cu o greutate de 2,45 tone, a fost lansată pe 18 noiembrie 2013 de la baza spaţială Cape Canaveral din statul american Florida.

NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) au lansat mai multe sonde orbitale în ultimii ani, însă Statele Unite sunt singura ţară care a reuşit să plaseze cu succes roboţi pe solul marţian. Cel mai recent dintre aceştia este Curiosity, care a coborât pe suprafaţa marţiană în august 2012, în craterul Gale, aflat în zona ecuatorială a acestei planete.

Cel mai sofisticat robot ştiinţific trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, Curiosity a putut să determine că Marte a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat.

La sfârşitul acestei săptămâni, un vehicul spaţial indian se va plasa la rândul său pe orbita planetei Marte. Aceasta va fi prima sondă orbitală indiană trimisă spre Marte şi va avea misiunea de a căuta eventuale semne care să ateste existenţa vieţii.

Sursa: Mediafax