Muzica hip-hop ar putea trata unele boli mintale, cum sunt depresia şi schizofrenia

Hip-hop-ul, ale cărui origini pornesc de la rap, graffiti, DJ-i şi stilul breakdance din cartierul Bronx din New York, din anii 1970, a ajuns un fenomen cultural şi comercial mondial, iar un grup de cercetători din Marea Britanie spune că este posibil să fi găsit o nouă utilizare pentru acest gen muzical, ca terapie pentru boli mintale precum schizofrenia şi depresia.

Experţii spun că genul muzical hip-hop oferă ascultătorilor un sentiment de putere şi autocunoaştere care ar putea fi folosit în rezolvarea propriilor probleme psihologice, această artă oferind de multe ori o conştientizare intrinsecă a problemelor de ordin mental.

• Prognoza actualizată de la ANM: Cât de caldă va fi vremea și unde va ploua?
• Chefir versus iaurt: care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?

Pentru a putea promova această idee, Becky Inkster, cercetător în neuroştiinţe la departamentul de psihiatrie al Universităţii Cambridge, şi psihiatrul Akeem Sule au pus bazele unei organizaţii numite Hip Hop Psych, care va promova utilizarea hip-hop-ului ca o măsură complementară în terapia contra bolilor mintale.

„Hip-hop-ul este mult mai mult decât realizează publicul. Am crescut în anii 1990, în timpul epocii de aur a hip-hop-ului, când a intrat în cultura populară. Acest gen este foarte bogat în referinţe la boli psihice, iar aceste referinţe nu au fost explorate îndeajuns şi ar putea fi un beneficiu enorm pentru pacienţi. Vrem să lucrăm cu rapperi, organizaţii caritabile, organizaţii medicale pentru a promova potenţialul real al acestui gen artistic”, a declarat Inkster.

Experţii consideră că o metodă de includere a acestui gen muzical în terapie este ca pacienţii să scrie şi să recite în stil rap propriile versuri. De asemenea, o altă idee este folosirea muzicii hip-hop în cursurile privind bolile mintale predate studenţilor la medicină.

„O tehnică pe care am vrea să o explorăm este să determinăm pacienţii care au nevoie de terapie să pună în versuri cum se văd ei peste un an sau doi şi să folosească rap-ul pentru a sublinia cum cred ei că le va arăta viitorul”, a mai spus Inkster.

„Mulţi artişti hip-hop provin din zone urbane problematice, care sunt de cele mai multe ori centre pentru abuz de droguri, violenţă domestică şi sărăcie, care la rândul lor sunt legate de ocurenţa ridicată a bolilor mintale. Aceste probleme sunt parte a limbajului şi a cântecelor lor”, a explicat Becky Inkster.

Sursa: Mediafax