Ce fel de personalitate ai? Felul de a fi îţi influenţează sănătatea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În primul studiu pe termen lung asupra legăturii dintre personalitate şi riscul de boală, un grup de cercetători din SUA a urmărit timp de 4 ani 6.904 de americani, cu vârsta medie de 68 de ani. Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul Social Psychological and Personality Science.

Studiul a avut la bază descrierea personalităţii în funcţie de „cele 5 mari trăsături de personalitate”, folosite de psihologii de azi pentru a descrie felul de a fi al indivizilor umani. Cele 5 trăsături luate în considerare (şi care sunt evaluate cu ajutorul unor chestionare speciale) sunt:

• deschiderea (vederi largi, interesul faţă de nou)
• agreabilitatea (însuşirea de a fi o persoană plăcută, simpatizată de ceilalţi)
• extroversia (o fire pozitivă, sociabilă, cooperantă)
• conştiinciozitatea (a fi o persoană muncitoare, organizată, capabilă să-şi controleze impulsurile)
• nevrotismul (sensibilitate, nervozitate, înclinaţie spre furie, anxietate, depresie).

Fiecare om prezintă în diferite grade fiecare dintre aceste trăsături, iar „scorurile” obţinute la fiecare dintre ele conturează personalitatea specifică fiecăruia dintre noi.

Studiul american arată că riscul de a a suferi de anumite boli este influenţat, printre altele, şi de ponderea diferitelor trăsături în ansamblul personalităţii unui om.

Astfel, cei care au scoruri mari în ceea ce priveşte conştiiciozitatea, agreabilitatea, deschiderea şi extroversia şi scoruri mici la nevrotism tind să aibă o sănătate mai bună, fiind mai puţin probabil să sufere de boli precum artrită, diabet, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral. E posibil ca asocierea să se explice prin faptul că aceste persoane au tendinţa de a mânca mai sănătos, de a fi mai active fizic, de a suferi mai puţin de stres şi de a comunica mai bine cu medicii, cred autorii studiului.

Pe de altă parte, persoanele care au obţinut scoruri mari la capitolul nevrotism – ceea ce înseamnă că sunt anxioşi, adesea trişti şi manifestă o dispoziţie schimbătoare – au un şanse mai mari de a fi diagnosticaţi cu diverse boli. Studii anterioare arătaseră că e mai probabil ca aceste persoane să şi trăiască mai puţin, deşi nu se ştie exact de ce. 

Una dintre ipoteze ar fi aceea că aceste persoane suportă mai greu stresul, organismul lor secretând mult cortizol, un hormon al stresului care, în cantităţi mari, are efecte nocive asupra sistemului imunitar şi organelor, inclusiv creierului. 

Scorurile mari la nevrotism sunt asociate cu şanse mai mari ca persoanele respective să fie diagnosticate cu boli pulmonare, boli cardiace, hipertensiune arterială şi artrită. 

Dar trăsăturile de personalitate, deşi înnăscute în foarte mare măsură, nu sunt totuşi „bătute în cuie”; ele se pot şi modifica subtil de-a lungul vieţii, datorită vârstei şi împrejurărilor, arată cercetările.

Persoanele mai în vârstă erau mai puţin extrovertite, mai puţin conştiincioase, mai puţin nevrotice şi mai puţin deschise decât adulţii mai tineri

Persoanele căsătorite erau mai conştiincioase, mai deschise şi mai stabile emoţional decât cele necăsătorite.

Sursa: Mail Online