A fost dezlegat misterul femeilor războinicilor de pe Columna lui Traian

Însă studierea recentă a Columnei lui Traian din centrul Romei a scos la iveală un adevăr surprinzător, anume că legionarii, centurionii şi decurionii romani ignorau uneori interdicţia de a se însura atât timp cât erau în serviciul militar, iar nevestele şi fiicele comandanţilor participau adesea la ceremoniile triumfale care aveau loc la sfârşitul războaielor de cucerire duse de Imperiul Roman.

 

Cu ocazia întâlnirii anuale a membrilor Institutului de Arheologie din America, care a avul loc anul acesta între zilele de 8-11 ianuarie la New Orelans, istoricul Elizabeth Greene a făcut o comunicare cu privire la cele şase femei sculptate pe Columna lui Traian din capitala Italiei de astăzi.

 

Figurile feminine respective sunt reprezentate pe Columnă în timp ce se ocupă de sacrificii religioase în onoarea ceremoniei militare, rol rezervat de regulă adolescenţilor băieţi în societatea romană de atunci. Istoricul Elizabeth Greene din cadrul Universităţii Western Ontario din Londra, Canada, este de părere că cele şase fete sau femei erau fiicele sau soţiile unor oficiali de rang înalt din armatele romane care au participat sub conducerea împăratului Traian la luptele cu geto-dacii.

 

Însă de ce anume niciunul dintre cercetătorii care au studiat Columna lui Traian încă de la începutul secolului aş XVIII-lea nu a observat grupul celor şase femei? Ei bine, columna are peste 30 de metri înălţime, deci examinarea ei în detaliu este şi în prezent o operaţiune dificilă; în plus, după cum afirmă în continuare Lindsay Allison-Jones, istoric în cadrul Universităţii din Newcastle, „Columna lui Traian este studiată de obicei de către istorici militari, iar aceştia caută în special detalii ale armelor şi maşinăriilor de luptă folosite atunci”.

 

Istoric vorbind, numai bărbaţii aveau dreptul de a lupta în armatele romane, iar în timpul domniei sale, cuprinsă între anii 27 î.en.n -14 e.n., împăratul roman Augustus a interzis prin lege ca orice soldat roman să se căsătorească atât timp cât servea în armată. Interdicţia a durat mai mult de două secole de la emiterea sa de către Augustus, iar textele clasice ale istoricilor romani pomenesc foarte rar despre femei. Prin urmare, timp de zeci de ani, arheologii şi istoricii moderni au crezut că nicio femeie nu însoţea armatele romane.

 

Însă această ipoteză a început să se schimbe la începutul anilor 1990, când Lindsay Allison-Jones a început să găsească dovezi arheologice cu privire la soţiile şi copiii centurionilor romani care trăiau alături de aceştia în forturi şi avanposturi situate la graniţele imperiului. În plus, la începutul anului 1990, Lindsay Allison-Jones şi arheologul Carol van Driel-Murray, din cadrul Universităţii din Leiden, au descoperit încălţămintea unor femei şi copii ai soldaţilor romani care trăiseră în castrul de la Vinolanda, situat lângă Zidul lui Hadrian din nordul Angliei.

 

Cercetările au dus şi la descoperirea unor plăci omagiale de bronz, care erau înmânate atunci soldaţilor din provinciile supuse Romei, plăci care marcau acordarea cetăţeniei romane pentru aceşti războinici care serviseră imperiul timp de 25 de ani. Pe acele plăci era menţionat că unii dintre aceşti soldaţi aveau soţii şi copii. Lindsay Allison-Jones afirmă că aproape 40% dintre încălţările antice descoperite la Vinolanda aparţineau copiilor şi femeilor, iar dintre cele peste 1.000  de diplome din bronz, aproximativ 43% dintre acestea au inscripţii cu privire la copiii şi soţiile legionarilor de origine non-romană care primiseră cetăţenia imperiului.

 

Arheologul Carol van Driel-Murray este de părere că unele dintre soţiile legionarilor şi decurionilor munceau în forturile de apărare ca bucătărese, spălătorese şi se ocupau şi de curăţenie.

Istoricul Penelope Allison declară că încălţările şi broşele descoperite într-un castru roman din Germania de astăzi indică faptul că femeile trăiau şi locuiau de asemenea în interiorul castrelor, în barăci militare, alături de soţii lor.

 

Sursa: New Scientist