4 tipuri de informaţii pe care le putem reţine mult mai uşor în timp ce dormim

Dacă seara, înainte de a adormi, ne-am pune o carte sub pernă şi ne-am aştepta ca în dimineaţa următoare să fi reţinut toate informaţiile cuprinse în acel volum, am fi foarte dezamăgiţi, pentru că acest lucru nu se va întâmpla. În schimb, putem profita de orele de somn ca să reţinem ceea ce am învăţat în cursul zilei. Există, însă, un element important care trebuie să fie prezent în timpul acestui proces: sunetul.

Iată care ar fi câteva dintre informaţiile pe care le putem asimila în tip ce dormim:

• Un mesaj de dragoste vechi de 2.000 de ani, descoperit la Pompeii
• Câte ore durează cel mai lung zbor fără escală din lume?

1. Limbile străine

Într-un experiment realizat de curând, o echipă de cercetători din cadrul Universităţii din Fribourg, Elveţia, a învăţat câţiva vorbitori nativi de limbă germană să vorbească limba neerlandeză (cunoscută în limbajul comun sub numele de „limba olandeză”). Apoi, subiecţii au fost rugaţi să se culce.

Grupul a fost împărţit în două. În timp ce membrii primului grup dormeau, specialiştii au reprodus, cu ajutorul unui sistem audio, cuvintele pe care ei le-au învăţat pe parcursul zilei. Pe de altă parte, subiecţii care făceau parte din cadrul celui de-al doilea grup nu au fost expuşi sunetelor.

A doua zi, când li s-a testat capacitatea de a învăţa cuvintele din limba neerlandeză, membrii primei echipe au dovedit că au putut reţine informaţiile mult mai bine decât ceilalţi subiecţi analizaţi.

2. Abilităţi muzicale

În cadrul unui alt studiu, oamenii de ştiinţă din cadrul Northwestern University, Illinois, SUA, a învăţat câţiva tineri să cânte la chitară melodii, folosind o metodă preluată din jocul video „Guitar Hero”. După aceea, toţi subiecţii au fost rugaţi să meargă la culcare. La fel ca şi în cazul experimentului precedent, cercetătorii au împărţit grupul în două,  folosind un computer pentru a reproduce melodiile pe care o parte dintre subiecţi trebuiau să le înveţe.

A doua zi, tuturor celor înscrişi în experiment li s-a testat capacitatea de învăţa să cânte la chitară. S-a dovedit, încă o dată, că cei care au ascultat, în timp ce dormeau, melodiile învăţate, le-au putut cânta mult mai bine decât cei care nu au fost expuşi sunetelor pe parcursul nopţii.

3. Obiecte de care nu ne putem aminti

În anul 2013, cercetătoarea Delphine Oudiette (Northwestern University, Illinois, SUA) coordona un studiu, în cadrul căruia a îndemnat 60 de persoane adulte să folosească un computer pentru a plasa un obiect virtual într-o anumită locaţie indicată pe ecranul monitorului. În timp ce erau selectate punctele respective, din difuzoarele computerului era reprodus un anumit sunet.

Apoi, au fost realizate două experimente, în cadrul cărora subiecţii au fost rugaţi să se culce vreme de o oră şi jumătate. În timpul primei sesiuni, nu a fost reprodus niciun fel de sunet, însă a doua oară subiecţii au putut auzi în timp ce dormeau sunetele produse atunci când selectau locaţii cu ajutorul computerului. În ambele cazuri, atunci când li s-a cerut să îşi amintească unde au aşezat obiectele virtuale, cei testaţi nu au putut răspunde în mod concret, însă indivizii care au ascultat înregistrările au avut rezultate mai bune decât ceilalţi participanţi la studiu.

4. Cum să ne protejăm amintirile

În cadrul unui nou studiu, Oudiette şi echipa sa de cercetare au îndemnat câţiva voluntari să plaseze imagini virtuale, într-o anumită locaţie de pe monitoarele unor computere. În momentul în care era selectată, fiecare dintre aceste reprezentări producea un sunet specific. De exemplu, atunci când subiecţii selecţionau pictograma unei pisici, era reprodus un sunet asemănător cu mieunatul. 

Cei testaţi au fost apoi rugaţi să se culce. La fel ca şi în cazurile prezentate anterior, grupul a fost împărţit în două echipe. Prima dintre acestea a fost expusă sunetelor produse în momentul accesării pictogramelor, în timp ce membrii celui de-al doilea grup nu au ascultat nimic în timp ce dormeau. Rezultatul a fost şi de această dată cât se poate de evident: primii dintre cei testaţi au putut să ţină minte mult mai bine locul în care au amplasat imaginile.

Sursa: sciencealert.com

Vă mai recomandăm şi: Terapia cu celule stem va trata osteoporoza. Milioane de oameni pot fi salvate în fiecare an

                                   Cum acţionează alcoolul asupra creierului nostru. Efectele sunt dintre cele mai diverse

                                    De ce avem halucinaţii?