Ce se întâmplă atunci când îi întrebi pe români despre Regele Mihai. Rezultatul surprinzător al unui studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Studiul realizat de IRES oferă o imagine detaliată asupra percepţiei românilor cu privire la Casa Regală, asupra reprezentărilor pe care această instituţie le are în societate, cunoştinţele românilor despre regalitate fiind direct proporţionale cu vârsta, studiile şi mediul(urban) al respondenţilor.

• O tânără de 22 de ani, concediată pentru că venea mereu mai devreme la muncă
• Imagini din satelit dezvăluie că Rusia face pregătiri în cazul unui conflict cu NATO

În 2016 se împlinesc 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României, eveniment care coincide cu promulgarea Constituţiei de la 1866 şi instaurarea statului român modern, fiind un prilej de reflecţie asupra semnificaţiei Casei Regale pentru români, dar şi asupra rolului pe care românii cred că această instituţie trebuie să îl joace în societatea românească actuală.

Datele fac parte din studiul „Casa Regală a României la 150 de ani – Percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 23-24 martie 2016, pe un eşantion total de 1.073 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±3%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Astfel, potrivit acestui studiu, notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievaţi declarând că au auzit despre această instituţie, în special bărbaţii, persoanele cu vârsta între 36 şi 50 de ani, a celor cu studii superioare, din mediul urban şi a celor din alte regiuni decât Moldova.

Mai puţin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituţii. Procentul celor care au declarat că sunt la curent cu această activitate este direct proporţională cu vârsta respondenţilor şi cu nivelul lor de educaţie

Cu activitatea Principesei Margareta şi a Principelui Radu sunt familiarizaţi o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României. Proporţia celor care cunosc activitatea principilor este în creştere odată cu vârsta respondenţilor; procentul acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban şi al respondenţilor cu studii superioare.

Părerile celor care au declarat că sunt la curent cu activitatea principilor sunt „bune” sau „foarte bune” în proporţie de 90%, doar 6% dintre aceştia declarând că părerea lor este „proastă” sau „foarte proastă” cu privire la această activitate.

Respondenţii din Transilvania şi Banat răspund într-un procent crescut faţă de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta şi a Principelui Radu.

77% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală a României sunt de părere că în viitor relaţiile acesteia cu societatea românească ar trebui să se consolideze.

Dintre cei care au auzit de Casa Regală a României, 12% consideră că rolul acestei instituţii ar fi acela de a se implica în societatea românească; alţi 10% dintre respondenţi menţionează că rolul Casei Regale ar fi să preia puterea/ conducerea ţării; de asemenea, 8% dintre cei intervievaţi cred că implicarea în viaţa politică/ luarea deciziilor ar fi rolul Casei Regale. Pe de alta parte, o treime dintre persoanele chestionate nu au răspuns la această întrebare, iar Casa Regală nu are niciun rol în societatea românească în opinia a 2% dintre cei care au participat la studiu.

Rugaţi să acorde note care să indice opinia lor privind însemnătatea rolului pe care l-au avut regii în istoria României, respondenţii au acordat note care semnifică însemnătate crescută (apropiere de un rol „crucial”) în primul rând Regelui Mihai I (medie de 8,36) şi regelui Carol I (media fiind de 8,16).

Totodată prestigiul pe care îl aduce Regele Mihai I românilor a fost evaluată cu o medie de 8,55 (din 10), Demnitatea adusă românilor de Regele Mihai I a fost evaluată, pe aceeaşi scală, cu o medie de 8,67, în timp ce speranţa în viitor pe care o aduce Casa Regală, per ansamblu a fost slab evaluată. În cazul acestui aspect (speranţa în viitor), mediile evaluărilor pentru membrii Casei Regale sunt mai apropiate decât în celelalte situaţii; astfel, media pentru Regele Mihai I este de 7,85.

Aproape două treimi dintre intervievaţii care au auzit de Casa Regală a României declară că ştiu cine succede Regelui Mihai I în reprezentarea instituţiei.

Proporţia cea mai scăzută de participanţi la studiu care declară că ştiu cine este această persoană se regăseşte în cazul tinerilor (18-35 de ani), iar procentul cel mai ridicat – în cazul celor care au mai mult de 65 de ani, în rândul persoanele cu studii superioare, al celor din mediul urban şi care locuiesc în zona de Sud a României.

71% dintre cei care declară că sunt la curent cu această informaţie o menţionează pe Principesa Margareta drept persoana care va reprezenta, în viitor, Casa Regală a României, iar alţi 15% amintesc că în linia de succesiune ar urma „fiica Regelui”, fără însă a specifica la care dintre fiicele Regelui Mihai I fac referire.

Aproximativ şase din zece persoane chestionate care cunosc cine urmează să reprezinte, în viitor, Casa Regală a României au multă sau foarte multă încredere în această persoană, iar trei din zece au puţină sau foarte puţină încredere.

Referitor la prezenţa Regelui Mihai I în conştiinţa românilor, 99% dintre respondenţi au auzit de Regele Mihai I.

Întrebaţi însă cu privire la sentimentele pe care le trezeşte Regele Mihai I, mai mult de un sfert dintre respondenţi nu au răspuns sau nu au ştiut să ofere un răspuns în acest sens. Dintre cei 49% dintre respondenţi care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezeşte, în cea mai mare parte, sentimente pozitive – respect (11%), încredere (6%), compasiune, patriotism, nostalgie (câte 3%). Pentru 1% dintre participanţii la studiu Regele Mihai I trezeşte sentimente negative, iar pentru alţi 15% nu trezeşte niciun fel de sentimente.

Regele Mihai I este personalitatea pe care mai mult de jumătate dintre respondenţi (54%) îl asociază cu titlul de „Rege al României”, în defavoarea Regelui Carol I (22%), a lui Ferdinand I (10%) sau a lui Carol al II-lea (4%).

Proporţia celor care fac această asociere creşte odată cu vârsta şi scade odată cu nivelul de educaţie.

Despre deteriorarea stării de sănătate a Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievaţi (92%); proporţia celor care cunosc această situaţie este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 şi 65 de ani, a persoanelor cu studii superioare şi a respondenţilor din regiunile sudice ale ţării.

Comparativ cu persoanele de alte vârste, un procent ridicat de participanţi la studiu cu vârstele cuprinse între 18 şi 35 de ani nu au auzit de starea de sănătate precară a Regelui (22,5%).

Referitor la regalitate, doar 16% dintre respondenţi cunosc data în care se sărbătoreşte Ziua Regalităţii, în România.

Semnificaţiile corecte ale datei de 10 mai în istoria României nu sunt cunoscute de două treimi dintre persoanele intervievate. Cei care declară că ştiu care sunt semnificaţiile acestei zile amintesc în primul rând de încoronarea lui Carol I (12%) şi de independenţa de stat a României (6%).

De începutul domniei lui Carol I menţionează în proporţii mai ridicate bărbaţii, persoanele care locuiesc la oraş şi în sudul ţării; proporţiile celor care amintesc această semnificaţie a zilei de 10 mai sunt în creştere odată cu vârsta şi nivelul de educaţie.

12% dintre respondenţii la acest studiu declară că sărbătoresc Ziua Regalităţii – în proporţii mai ridicate, persoanele cu vârsta peste 65 de ani şi participanţii la studiu care au studii elementare.

Aproape o cincime dintre cei care declară că sărbătoresc Ziua Regalităţii nu ştiu sau nu răspund cum anume celebrează, iar 22% dintre participanţi menţionează că stau acasă sau sărbătoresc în familie; alţi 13% dintre respondenţii care spun că sărbătoresc această o fac uitându-se la TV şi/sau informându-se cu privire la eveniment.
Aproximativ jumătate (51%) dintre persoanele chestionate declară că sunt la curent cu faptul că anul 2016 este unul jubiliar, sărbătorindu-se 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României, dar şi de la punerea bazelor Statului român modern.

Referitor la dezbaterea „Monarhie vs. Republică”, aproape două treimi dintre participanţii la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după revoluţia din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie.

Aproximativ şapte din zece respondenţi nu ştiu sau nu răspund atunci când sunt întrebaţi care este principalul avantaj al republicii; 11% dintre participanţii la studiu menţionează dreptul la vot şi reprezentativitatea aleşilor drept cel mai important punct forte al republicii.

Procentul celor care nu răspund la întrebare este mai scăzut în cazul întrebării cu privire la principalul avantaj al monarhiei (aproximativ şase din zece) comparativ cu întrebarea precedentă. Menţiunea respondenţilor cu privire la principalul avantaj al monarhiei care a înregistrat cele mai multe procente este cea privind relaţiile externe mai bune/ siguranţa naţională (8%).

Mai mult de un sfert dintre participanţii la studiu, întrebaţi fiind care este în momentul actual cea mai bună soluţie de guvernare pentru România, nu ştiu să răspundă la această întrebare. Alţi 47% însă indică republica, iar 19% monarhia.

Respondenţii care optează pentru monarhie se regăsesc mai frecvent în rândul bărbaţilor, în rândul persoanelor care locuiesc în mediul urban, din sudul ţării, care au între 36 şi 65 de ani, dar şi printre cei cu studii superioare.

În eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ pentru România, la care opţiunile ar fi monarhia şi republica, 62% dintre respondenţi declară că ar alege menţinerea republicii, iar 21% susţin că ar prefera trecerea la monarhie.

Sursa: Mediafax