Domeniile unde actualii elevi de gimnaziu din România vor să facă o carieră

„Domeniile de activitate care par să-i atragă în continuare pe elevi sunt: informatică şi noi tehnologii (2690 – 20,62%), medicina (2364 – 18,12%), justiţia (1979 – 15,17%), arta (1909 – 14,63%), economia (1598 – 12,25%), mass-media (1245 – 9,54%), turism (1082 – 8,29%)”, se arată în studiul Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE), citat de Mediafax.

• „Paradisul” Inteligenței Artificiale împarte investitorii în două tabere. Ce se întâmplă la Nvidia?
• Presiuni asupra lui Friedrich Merz să deschidă o anchetă privind posibilele legături germane cu Epstein

Studiul arată şi că elevii de clasa a VIII-a vor să se orienteze mai degrabă spre licee teoretice 73,63% (9602 elevi) decât spre filiera tehnologica – 5,88% (767 elevi) sau filiera vocaţională 8,91% (1162 elevi). Către învăţământul profesional se orientează 1,59% (208 elevi), către învăţământul profesional dual 1,15% (151 elevi), iar spre liceu şi învăţământ profesional special se orientează 67 elevi (cca 0,51%). Procentul celor nehotărâţi este de 6,04% (788 elevi).

„Pentru 84,90% dintre elevi, familia este cel mai important factor în procesul decizional privind alegerea profilului şi a unităţii de învăţământ în care să îşi continuie studiile. Un alt factor important în construcţia deciziei privind alegerea profilului şi a unităţii de învăţământ îl constituie prietenii cu o pondere de 42,03% dintre opţiuni. Prin comparaţie, profesorii, consilierul şcolar şi dirigintele obţin următoarele ponderi, semnificativ mai mici, la nivelul opţiunilor elevilor: 10,78%, 9,03%, respectiv 8,43%”, menţionează sursa citată.

Ce îi motivează pe elevii români să înveţe

Studiul relevă şi faptul că elevii sunt dornici să aibă note bune pentru că sunt motivaţi de învăţare, dar şi pentru că vor să îşi mulţumescă părinţii. Personalitatea profesorilor sau climatul educaţional stimulativ se află la coada opţiunilor care îi motivează să aibă rezultate şcolare bune.

„„Motivaţia pentru învăţare” (50,97%) şi „Dorinţa de a-şi mulţumi părinţii” ( 35,92%) reprezintă dimensiunile cu caracter dominant printre factorii care îi determină pe elevi să obţină rezultate bune la învăţătură. Ceea ce atrage atenţia în mod, credem, alarmant este faptul că unor dimensiuni care au o semnificaţie fizică ( Baza materială a şcolii) sau care posedă în mod categoric valenţe psihoemoţionale (Climatul educaţional stimulativ), respondenţii le acordă ponderi de 4,93%, respectiv de 7,67%. În acelaşi timp dimensiunea calitativă a actului didactic (Calitatea actului didactic) sau exprimarea prin stilul didactic, a personalităţii profesorului (Stilul didactic şi personalitatea profesorului) obţin ponderi, în cel mai bun caz, modeste: 8,22%, respectiv 13,39%”, arată studiul precizat.

Studiul evidenţiază şi că peste 98% dintre elevii din Capitală vor să continue studiile.

Studiul a fost realizat în perioada 17 octombrie- 07 noiembrie 2019.

În anul şcolar 2019-2020, în unităţile de învăţământ cu nivel gimnazial (frecvenţă zi, stat) din municipiul Bucureşti sunt înscrişi în clasa a VIII-a 15.465 elevi. Chestionarul care investighează opţiunile şcolare ale elevilor de clasa a VIII-a a fost adresat unui număr de 14.932elevi, reprezentând 96,55% din totalul populaţiei şcolare circumscrise clasei a VIII-a. Dintre aceştia, 13.040 elevi au răspuns chestionarului adresat (84,31% din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în clasa a VIII-a care a fost înregistrată în platformă). Un număr de 1892 elevi nu au răspuns chestionarului din diferite motive: au absentat motivat/nemotivat, nu au dorit să răspundă, au existat obstacole la nivelul unităţii de învăţământ privind posibilitatea utilizării echipamentelor IT.