Sauna: este benefică sau nu pentru corpul uman?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sauna, originile şi procedeul

Cuvânt din limba finlandeză, sauna se traduce „o baie de aburi fierbinţi” şi desemnează procedeul de a sta o perioadă de timp în cadrul unei camere încălzite la o temperatură înaltă şi cu o umiditate scăzută. În timpurile noastre, procesul are loc în interiorul unei camere special amenajate cu pereţi şi bănci de lemn, care este încălzită prin intermediul unui calorifer electric acoperit cu pietre. Temperatura din interiorul ei este reglabilă şi de cele mai multe ori limita maximă admisă este de 90 sau 100 de grade celsius. Prin udarea pietrelor ce acopera radiatorul se creează aburi ce emit umiditate în momentele în care ambientul devine prea uscat.

În ţara sa de origine, Finlanda, unde se numără peste două milioane de unităţi raportate la o populaţie de 5,5 milioane de locuitori, sauna  este considerată o tradiţie ce uneşte atât posibilitatea de socializare cu alte persoane, cât şi starea de relaxare a corpului prin trecerea de la căldură excesivă la o temperatură normală şi răcirea corpului. Sauna tradiţională finlandeză datează din secolul XII şi se făcea prin intermediul unei sobe cu lemne care nu avea şemineu, tot fumul menţinându-se şi încălzind camera. De cele mai multe ori, în aceeaşi încăpere era afumată şi carnea sau pieile de animale. Aşadar, se deosebeşte de procesul modern prin faptul că era o „baie” de fum, şi nu o baie cu căldură uscată.

Ce se întâmplă în interiorul nostru în timp ce facem saună?

Căldura uscată ridicată provoacă automat şi încălzirea corpului uman, temperatura pielii depăşind de cele mai multe ori 104  grade Celsius. Temperatura internă, în schimb, creşte  mai lent faţă de cea a pielii, nedepăşind pragul de 100 de grade. Astfel, tensiunea creşte cu peste 30 la sută, inima ajungând  să pompeze aproape de două ori mai mult sânge pe minut, iar circulaţia sângelui este direcţionată mai mult către piele şi mai puţin către organele interne. Aşadar, corpul nostru este supus unei activităţi fizice asemănătoare cu cea depusă în timpul sportului, dar diferenţa majoră este că în timpul unei saune se exercită presiune asupra organelor interne şi nu şi asupra muşchilor, cum se întâmplă în timpul practicării unui sport.

Beneficiile aduse sănătăţii

În majoritatea studiilor, cercetătorii nu aduc dovezi concrete în favoarea dezvoltării sănătăţii prin saună, ci doar susţin, pe baza monitorizărilor şi a comparaţiilor, că cei ce fac saună regulat sunt mai predispuşi să aibă un trai sănătos faţă de cei ce nu practică sauna.

Astfel, în cele mai multe cercetări sunt comparate persoanele care fac saună o dată pe săptămână cu cele care se duc zilnic sau de cel puţin patru ori pe săptămână. În funcţie de studiu, cei ce frecventează sauna des au în general un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, infarct sau de a avea presiunea sângelui mărită cu un procentaj mai scăzut cuprins între 37 şi 83 la sută. Totodată, cei ce frecventează sauna au un risc mai scăzut cu 60 la sută de a căpăta demenţă sau Alzhaimer. Alte studii arată că cei ce folosesc sauna des au şanse mai mici de a suferi de afecţiuni pulmonare, psihoză, dureri de cap şi depresie în formă uşoară.

Surse:

1. http://www.businessinsider.com/health-benefits-saunas-medical-review-2018-8
2. http://www.health.harvard.edu/staying-healthy/saunas-and-your-health
3. http://www.britannica.com/topic/sauna
4. http://www.bbc.com/travel/story/20121129-the-origins-of-bathhouse-culture-around-the-world