Cinci întrebări la care trebuie să răspundă statul înainte să limiteze libertatea individuală

Preşedinta Curţii Constituţionale din Italia, Marta Cartabia, a acordat în premieră un interviu presei străine din Italia. Aleasă în decembrie 2019, Marta Cartabia este prima femeie preşedinte din istoria de 60 de ani a Curţii Constituţionale italiene.

Printre jurnaliştii care i-au adresat întrebări s-a aflat şi românca Julia Vîrsta, conform cristoiublog.ro. Jurnalista a întrebat-o pe Marta Cartabia dacă restricţiile pentru cetăţeni în perioada de carantină s-au dovedit a fi constituţionale în Italia şi Europa şi cât de mult s-a respectat legea fundamentală a statului.

• Un traseu popular din Barcelona, șters de pe Google și Apple Maps din cauza turiștilor prea…
• Programul spațial civil al Chinei este de fapt militar, avertizează NASA

Preşedinta Curţii Constituţionale din Italia nu a dorit să răspundă la a doua întrebare, precizând că a face o judecată în momentul de faţă este cât se poate de greşit. În schimb, pornind de la exemplul Italiei, Marta Cartabia a explicat de ce, libertatea individuală, deşi inviolabilă, poate fi limitată prin legi din motive de siguranţă, în anumite situaţii, cum este starea de urgenţă.

„Iar aceasta este valabilă pentru toate drepturile. Nu există un drept absolut şi aceasta dintr-un motiv foarte simplu. Necesităţile fiecărei persoane sunt multe. Prin urmare, dacă protejez prea mult transparenţa sacrific dreptul la privacy a fiecăruia. Dacă protejez prea mult libertatea de mişcare, sacrific siguranţa (…)

În plus, pentru a proteja libertatea tuturor… Dacă protejez o persoană în întregime aceasta poate să meargă împotriva drepturilor, a spaţiului şi libertăţii altora. Prin urmare primul concept este acesta că nu este o noutate ca într-o stare de urgenţă drepturile să fie limitate. Într-o situaţie de urgenţă, în mod evident, presiunile sunt mai puternice deoarece există un interes, în acest caz îmi vine să spun chiar, faţă de integritatea persoanelor şi integritatea naţiunii, care primează şi cere impunerea anumitor limite. Prin urmare, nu este nimic ciudat că drepturile sunt limitate”, a explicat preşedinta Curţii Constituţionale din Italia, potrivit Mediafax.

Marta Cartabia subliniază însă că toate curţile constituţionale, din toată lumea, atunci când există o limitare a unui drept, folosesc criteriul proporţionalităţii.

„Este un criteriu universal al tuturor curţilor care protejează drepturile. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea israeliană, toate curţile care se ocupă de drepturi, evaluează mereu. Se pun o serie de întrebări, cum ar fi:

1. Această limitare este impusă cetăţenilor pentru un motiv legitim?
2. De ce facem aceasta?
3. Apoi, chiar este necesar să impunem această limitare?
4. Sau există şi alte instrumente noninvazive?
5. În fiecare situaţie este proporţională limitarea?

Iată acest limbaj: necesitate, proporţionalitate, echilibru între mai multe necesităţi sunt criterii cu care Curţile ar judeca, şi deja judecă, măsurile impuse în diferite state”, a explicat preşedinta Curţii Constituţionale din Italia.