Temeri ale experților cu privire la răspândirea virusului pe ambalajele de mâncare congelată

Experţii sunt îngrijoraţi cu privire la răspândirea virusului pe ambalajele de mâncare congelată, deși dovezile indică faptul că este puţin probabil ca acestea să poată transporta virusul peste graniţe. Cu toate acestea, produsele contaminate continuă să fie în centrul atenţiei, mai ales în China.

Aceste temeri alimentează incertitudinea dacă industria de 220 de miliarde de dolari cu alimente congelate ar putea fi implicată în răspândirea COVID-19, relatează Bloomberg.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

China a descoperit urme de virus pe ambalaje şi mâncare, lucru ce ridică suspiciuni cu privire la importul de produse, în contextul în care Beijingul şi portul Dalian au înregistrat noi cazuri de coronavirus.

Într-o acţiune fără precedent, Guangzhou, un oraş de 15 milioane de locuitori, a interzis importul de carne congelată care provine din zone unde cazurile de COVID-19 sunt ridicate.

Depozitele de produse congelate, medii ideale pentru ca virusul să se răspândească

Depozitele de produse congelate sunt medii ideale pentru ca virusul să se răspândească, datorită temperaturilor joase şi aerului uscat. Deşi nu există dovezi clare că virusul poate fi transmis prin mâncare, experţii rămân sceptici şi consideră că pericolul este major.

„Ştim că viruşii, de obicei, pot supravieţui dacă sunt îngheţaţi. În teorie, asta înseamnă că infecţia se poate răspândi în acest mod. Dar in realitatea, există un risc scăzut ca acest lucru să se întâmple pentru că trebuie îndepliniţi mai mulţi paşi”, a spus Benjamin Cowling, şeful departamentului de epidemiologie şi biostatistică de la Universitatea Hong Kong, potrivit Mediafax.

Pentru ca cineva să fie contaminat, coronavirusul ar trebui să supravieţuiască îngheţării şi, mai apoi, dezgheţării.

Ulterior, acesta ar trebui să ajungă pe mâinile cuiva, iar apoi în gură sau nas.

„Nu cred că ar putea un mod frecvent de transmitere, dar ar putea fi posibil”, a mai spus expertul.