Specia noastră încă evoluează? Ce spun experții?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Experții explică faptul că specia noastră încă evoluează, deși acest fenomen are loc în modalități pe care nu le-am lua în calcul.

În prezent, specia noastră a reușit să populeze aproape fiecare colț al planetei și de-a lungul istoriei noastre am dezvoltat tehnologii, am creat concepte și am pus bazele unor culturi care au schimbat lumea în care trăim. Cu toate acestea, trebuie să ne punem o întrebare importantă: „s-a sfârșit evoluția noastră?”. O serie de experți citați de către Science Alert explică faptul că acest fenomen continuă și că adesea publicul operează cu o imagine greșită a acestuia.

Termenul de „evoluție” este adesea utilizat interschimbabilă cu expresiile „supraviețuirea celui mai puternic” sau „selecție naturală”, dar, după cum explică oamenii de știință, acestea nu reprezintă același lucru.

Evoluție înseamnă pur și simplu schimbarea treptată a unei populații în timp.„Selecția naturală” este un mecanism prin care se poate produce această evoluția. Strămoșii noștri din Epoca de Piatră, care alergau mai repede, au evitat să fie călcați de mamuți și astfel au avut mai multe șanse să aibă copii, acesta poate fi considerat un exemplul de „selecție naturală”. În timp, populația umană a devenit mai rapidă la alergare, iar acest proces este cel de evoluția.

Evoluția poate avea loc fără selecția naturală

Selecția naturală are nevoie de un „impuls”, un exemplu ar fi mamuții sau alte animale care ar fi putut să ne omoare strămoșii. Cu toate acestea, în lipsa unui astfel de pericol mai are loc evoluția? Chiar și fără acest fenomen, experții spun că evoluția poate avea loc prin alte mecanisme. Profesorul Stanley Ambrose, antropolog de la Universitatea din Illinois, explică faptul că „orice modificare de proporții a genelor sau a variantelor genetice în timp este, de asemenea, considerată evoluție. Variantele pot fi echivalente din punct de vedere funcțional, astfel încât evoluția nu echivalează automat cu „îmbunătățirea” .

În timp ce unele gene pot fi afectate de selecția naturală, de exemplu, acele gene care ne ajută să alergăm mai repede, alte modificări ale ADN-ului nostru ar putea să nu aibă niciun efect evident asupra noastră. Variațiile „neutre” se pot răspândi și într-o populație printr-un mecanism diferit numit „deriva genetică”. Acestea au un efect aleator, unii indivizi ar putea avea ghinion și vor muri din motive care nu au nicio legătură cu genele lor. Variațiile lor unice de gene nu vor fi transmise următoarei generații, astfel populația se va schimba.

Specia noastră este încă supusă selecției naturale

Oricât am ușurat lucrurile pentru noi înșine, există încă presiuni de selecție în mediu nostru, ceea ce înseamnă că selecția naturală are loc în continuare. La fel ca toate mamiferele, oamenii își pierd capacitatea de a digera laptele atunci când alăptarea încetează. Acest lucru se datorează faptului că nu mai producem o enzimă numită lactază. În unele țări, populația a dobândit „persistența lactazei”, ceea ce înseamnă că oamenii o produc pe tot parcursul vieții.

În țările europene, putem digera laptele datorită unei variații genetice specifice pentru persistența lactazei, care se numește „-13910 * T”. Studiind această variație specifică a genelor în eșantioane moderne și antice de ADN, cercetătorii sugerează că această genă a devenit comună după ce oamenii au început să domesticească și să mulgă animale. Acesta este un exemplu de selecție naturală în care comportamentul uman a reprezentat „presiunea de selecție ”, am început să bem lapte, așa că am evoluat pentru a-l digera.

Dr. Alywyn Scally, expert în evoluție și genetică de la Universitatea Cambridge, explică: „Atâta timp cât reproducerea umană implică arbitrarul și mutațiile genetice,  iar legile Universului garantează că acest lucru va fi persista , vor continua să existe diferențe de la o generație la alta, ceea ce înseamnă că procesul de evoluție nu poate fi niciodată oprit cu adevărat”.

Citește și:

Oasele celor mai vechi oameni moderni, descoperite în Bulgaria, oferă noi detalii despre Homo sapiens

Cum a reuşit Homo sapiens să devină singura specie umană

Homo galacticus: cum va fi afectată omenirea de colonizarea spaţiului

Top 10 detalii fascinante despre strămoșii noștri