Oasele celor mai vechi oameni moderni, descoperite în Bulgaria, oferă noi detalii despre Homo sapiens

Stabilirea modului în care specia noastră, Homo sapiens, a evoluat şi s-a răspândit pe toate continentele de-a lungul timpului se dovedeşte a fi o sarcină extrem de complicată şi asta deoarece identificarea unor fosile concludente se dovedeşte anevoioasă. Totuşi, descoperirea unor fosile de Homo sapiens din paleoliticul superior aruncă o nouă lumină asupra migraţiei strămoşilor noştri în ceea ce acum numim Europa, notează Science Alert.

Această descoperire a fost realizată în peştera Bacho Kiro din Bulgaria, un sit din care de-a lungul secolului trecut au fost extrase o mulţime de artefacte din perioada epocii de piatră. Excavaţiile în acest sit au fost reluate în anul 2015 şi au dus la descoperirea unui nou strat de sedimente şi de artefacte, între care au fost descoperite şi cele mai vechi rămăşiţe ale unui om modern.

„Majoritatea oaselor din Pleistocen sunt atât de fragmentate încât, la o primă vedere, nu se poate spune ce specie de animal reprezintă”, explică Frido Welker, cercetător al Institutului Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară. Acesta mai explică faptul că observaţiile cu ochiul liber au putut duce la identificarea unui singur dinte de origine umană.

Identificarea restului de fragmente osoase a fost făcută cu ajutorul spectrometriei de masă, această tehnică fiind folosită pentru identificarea unor proteine care corespund genomului de Homo Sapiens. Folosind o combinaţie de metode care includ atât datarea radiocarbonului, cât şi secvenţierea ADN-ului mitocondrial pentru a estima vârsta fosilelor, cercetătorii concluzionează că aceşti oameni au ocupat probabil peştera în urmă cu aproximativ 45.820 – 43.650 de ani, deşi unele dintre rămăşiţe ar putea avea chiar şi 46.940 de ani.

Credit foto: Rosen Spasov & Geoff Smith/ Max Planck Institute

Pe lângă rămăşiţele umane, cercetătorii au identificat o serie de unelte de piatră, dar şi artefacte realizate din oasele a 23 de specii de animale.

Studiile au fost publicate în Nature, respectiv Nature Ecology & Evolution.

Citeşte şi:

Botwana, locul de origine al oamenilor moderni