OMS trebuie să „modernizeze” campania anti-fumat. Scrisoarea deschisă semnată de experți mondiali

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

100 de experţi în reducerea riscurilor asociate consumului de tutun au trimis o scrisoare deschisă Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, referitoare la Convenţia-Cadru Privind Controlul Tutunului.

Mai mult de 100 de experţi mondiali au criticat Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru poziţia adoptată împotriva variantelor electronice care înlocuiesc tutunul, acesta ducând la „milioane” de decese.

Într-o scrisoare deschisă, înainte de o reuniune globală de control al tutunului care va avea loc luna viitoare, grupul de experţi independenţi în ştiinţa şi politica privind nicotina a criticat OMS pentru că „nu ia în considerare potenţialul de a transforma piaţa tutunului din produse cu risc ridicat în produse cu risc scăzut”, potrivit Mediafax.

„OMS respinge o strategie de sănătate publică care ar putea evita milioane de decese legate de fumat”, scriu ei.

O strategie care ar putea evita milioane de decese

Scrisoarea este adresată părţilor la Convenţia-Cadru privind Controlul Tutunului (FCTC) – un tratat din 2004 negociat sub auspiciile OMS cu 168 de semnatari – înaintea celei de-a noua Conferinţe a părţilor care va începe pe 8 noiembrie.

„OMS a desfăşurat o campanie prohibiţionistă împotriva reducerii efectelor nocive ale tutunului, chiar dacă reducerea efectelor nocive ale tutunului face parte din politica sa oficială … în cadrul FCTC”, a declarat dr. Colin Mendelsohn, preşedintele fondator al Asociaţiei Australiene pentru Reducerea Efectelor Nocive ale Tutunului şi unul dintre cei trei semnatari australieni ai scrisorii.

„Acest lucru va duce la mai multe decese şi suferinţe din cauza fumatului, în special în ţările cu venituri mici şi mijlocii (LMIC), unde majoritatea deceselor cauzate de fumat au loc deja”, a declarat dr. Mendelsohn.

În scrisoarea adresată OMS, care ridică şapte puncte cheie şi face şase recomandări, experţii au cerut organizaţiei să îşi „modernizeze” abordarea politicii privind tutunul.

„În ultimul deceniu, inovaţiile de pe piaţa tutunului şi a nicotinei au făcut ca în prezent să fie disponibile multe produse cu nicotină care nu implică arderea frunzei de tutun şi inhalarea fumului”, susţin experţii. „Există dovezi convingătoare că produsele fără fum de tutun sunt mult mai puţin dăunătoare şi că acestea pot înlocui fumatul pentru indivizi şi la nivel de populaţie”.

Scrisoarea solicită părţilor FCTC să ia în considerare următoarele puncte cheie referitoare la reducerea riscurilor asociate consumului de tutun:

• Reducerea riscurilor asociate consumului de tutun prezintă oportunităţi semnificative pentru sănătatea publică.
• Variantele electronice sunt un factor de renunţare la fumat.
• Reducerea riscurilor asociate consumului de tutun poate contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă.
• Evaluările autorităţilor de reglementare majore şi experienţa susţin produsele care încălzesc tutunul.
• Factorii de decizie politică trebuie să recunoască consecinţele nedorite ale propunerilor de politici.
• Plasarea în context adecvat a utilizării ENDS de către adolescenţi.
• Există sprijin pentru reducerea riscurilor în măsurile de control al tutunului în scopuri de sănătate publică.

Experţii solicită apoi părţilor să „adopte o abordare mai interogativă şi mai asertivă în ceea ce priveşte pledoaria OMS, cu privire la alternativele fără fum la continuarea fumatului” şi să adopte următoarele recomandări: să integreze reducerea riscurilor asociate consumului de tutun ca o componentă a strategiei globale de îndeplinire a ODD, Obiectivului de Dezvoltare Durabilă pentru sănătate; să solicite analiza politicii OMS pentru a face o evaluare risc-beneficiu; Să ia în considerare consecinţele nedorite; să aplice art. 5.3 fără să creeze o barieră contraproductivă pentru beneficiile RRP în folosul sănătăţii publice; să facă negocierile FCTC (=WHO Framework Convention on Tobacco Control) mai deschise stakeholderilor, inclusiv consumatorilor şi să pună accent pe perspectiva de reducere a riscurilor; să iniţieze o evaluare independentă a abordării OMS şi FCTC a politicii privind tutunul, în mod similar cu cea făcută de Grupul Independent pentru Pregătirea şi Răspunsul la Pandemie (IPPPR) care a evaluat răspunsul la COVID-19.

„Semnatarii acestei scrisori nu raportează niciun conflict de interese cu industria tutunului şi nici în baza articolului 5.3 din Convenţia Cadru privind Controlul Tutunului”.

Care este poziţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii?

În raportul său privind tutunul din 2021, publicat în iulie, OMS şi-a reiterat opoziţia faţă de ţigările electronice, citând riscul ca minorii care utilizează aceste produse să aibă de până la trei ori mai multe şanse de a utiliza produse din tutun în viitor.

„Nicotina creează o mare dependenţă. Sistemele electronice de administrare a nicotinei sunt dăunătoare şi trebuie să fie mai bine reglementate”, a declarat atunci directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Acolo unde nu sunt interzise, guvernele ar trebui să adopte politici adecvate pentru a-şi proteja populaţia de efectele nocive ale sistemelor electronice de administrare a nicotinei şi pentru a preveni adoptarea acestora de către copii, adolescenţi şi alte grupuri vulnerabile”.

Potrivit raportului OMS, 32 de ţări au interzis vânzarea ţigărilor electronice, iar alte 79 au adoptat cel puţin o măsură pentru a limita vânzarea, utilizarea sau promovarea acestora. Mai rămân 84 de ţări în care acestea nu au fost reglementate sau restricţionate în niciun fel.