Ce șanse are România să devină vegană? Proteina animală, tot mai scumpă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În ultimii ani, tot mai mulţi români au început să cocheteze cu ideea de vegetarianism şi veganism, însă procentul lor din populaţia totală a ţării este încă mic.

În contextul în care populaţia lumii creşte, iar la nivel mondial se discută despre înlocuirea proteinei din carne cu proteine din alte surse, care sunt şansele unei Românii vegane?, întreabă ZF.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

„Întreaga lume trece prin mari transformări, inclusiv la nivel alimentar. Faptul că poluarea este foarte crescută, resur­sele naturale sunt în scădere, toate acestea au creat necesitatea de a avea şi mân­care sustenabilă“, spune Eberhart Răducanu, CEO & cofondator al Verdino Green Foods.

Compania a dezvoltat în anul 2019 un brand românesc de preparate bazate pe proteine din plante, printre care şi cârnaţi, produse care până de curând nu se puteau obţine decât din proteină animală, făcând un pariu pe inovaţie.

Cât din populaţia România a renunţat să mai mănânce carne?

Conform datelor statistice, în lume sunt peste 500 de milioane de vegetarieni, adică persoane care consumă alimente obţinute din plante şi se abţin de la produsele din carne, dar pot să consume ouă, produse pe bază de lapte şi miere, obţinute de la animale. Veganii refuză toate produsele care provin din sursă animală şi aleg să consume doar produse de natură vegetală.

În România, aproximativ 2-3% din populaţie au renunţat să mai mănânce carne, potrivit estimărilor Asociaţiei Vegetarienilor din România. Spre comparaţie, în India populaţia este vegetariană în proporţie de 38%, în Israel 13%, în Italia 10%, iar în Germania şi Austria 9%, potrivit unui articol apărut în acest an în publicaţia Repley Believes.

„Analizăm ce şi-ar dori consumatorii noştri şi, în funcţie de asta, dezvoltăm produsele bazate pe proteine din plante. În plus, având în vedere că am deschis filiale locale în Germania şi Marea Britanie, două pieţe foarte dezvoltate şi educate, primim de la colegii noştri puncte de vedere valoroase atât despre trendurile şi obiceiurile de consum, cât şi referitoare la nevoile şi dorinţele consumatorilor“, a precizat Răducanu.

Totodată, restaurantele româneşti, precum şi cele străine, dar şi alte businessuri din HoReca, au venit în în­tâm­pinarea consumatorilor cu reţete tot mai diversificate şi mai variate, folosindu-se de ingredientele noi care apar pe piaţă. Astfel, au apărut pe piaţă businessuri ca Raw Bakery, o cofetărie care realizează tor­turi şi prăjituri vegane şi raw vegane, sau Deliro, care realizează burgeri vegani pe bază de plante. De altfel, Kaufland, unul dintre cei mai mari comercianţi mo­derni, a dezvoltat propria marcă de pro­duse vegetariene şi vegane K-take it vaggie.

„Cozonacul vegan“, un produs care se va găsi în curând pe rafturi

Boromir, una dintre cele mai mari afaceri româneşti din sectorul de morărit şi panificaţie, a scos pe piaţă „cozonacul vegan“, un produs care se va găsi în curând pe rafturile supermerketurilor şi hipermarketurilor pentru consumatorii care ţin o dietă vegană.

„Anul acesta ne-am extins gama în categoria produselor congelate cu lansarea primelor sortimente de pizza congelată pe bază de plante. Dezvoltarea acestor produse a fost gândită prin prisma trendului crescător şi evoluţiei pozitive a interesului consumatorilor pentru mâncarea gata făcută“, a mai spus şi Răducanu.

El a adăugat că ritmul de creştere al categoriei produselor pe bază de plante la nivel mondial este uluitor şi susţine că alternativele vegetale la produsele din carne au atras în ultimii ani tot mai mulţi adepţi. „Este evident că obiceiurile de consum se schimbă, din ce în ce mai mulţi consumatori, în special tinerii, deschişi la nou, devin foarte preocupaţi de etica alimentelor şi de viitorul planetei şi aleg alternativele vegetale la produsele din carne în detrimentul unei alimentaţii bazate pe exploatarea şi sacrificarea animalelor“, a întărit reprezentantul Verdino Green Foods.

Acesta menţionează că şi în România există o evoluţie numerică în rândul consumatorilor care doresc să îşi diminueze consumul de carne şi implicit să îşi reducă impactul personal asupra mediului, însă fără a renunţa la savoarea şi textura cărnii sau la preparatele şi gustările lor preferate.

Proteina animală va fi din ce în ce mai scumpă şi nu va mai ajunge pentru toţi oamenii

„Am fost la târg la Anuga, cel mai mare târg pentru industria alimetară din lume, în Germania, şi am fost la o conferinţă despre noua mâncare şi s-a pus mare accent pe sustenabilitate şi găsirea unei surse de proteină alternativă, pentru că proteina animală va fi din ce în ce mai scumpă şi nu va mai ajunge pentru toţi oamenii de pe planetă. Producerea cărnii în laborator şi a ouălor din plante, din lupini, sună ciudat, iar la fel sună să mâncăm alge sau insecte, dar acesta va fi viitorul. Multe companii investesc în astfel de mâncare“, a spus Marius Bîcu, director general al afacerii Ferma cu Omenie din judeţul Alba, care produce brânzeturi din lapte de vacă şi de oaie.

Publicaţia The Guardian a scris că compania franceză Ynsect a strâns 225 de milioane de dolari pentru a face cea mai mare fermă de insecte din lume şi în Marea Britanie guvernul i-a dat com­pa­niei Entocycle o subvenţie de 10 milioane de lire pentru a face o fermă de larve.

„Într-adevăr, ne aflăm în mijlocul unei extinderi în masă a biodiversităţii. Aproximativ 2.000 de specii de insecte sunt consumate în ţări din Asia, America de Sud şi Africa. Cu toate acestea, potrivit unui sondaj realizat de Organizaţia Europeană a Consumatorilor, în Europa doar 10% din populaţie ar fi dispusă să înlocuiască carnea cu insecte“, a mai spus Eberhart Răducanu, CEO al Verdino Green Foods.