Home » D:News » Criza tot mai complicată Rusia-Ucraina, explicată. Cum s-a ajuns aici și ce vrea Vladimir Putin?

Criza tot mai complicată Rusia-Ucraina, explicată. Cum s-a ajuns aici și ce vrea Vladimir Putin?

Publicat: 22.02.2022

Rusia a trimis zeci de mii de trupe la granițele ucrainene, acesta fiind un act de agresiune care ar putea deveni în curând cel mai mare conflict militar de pe meleagurile europene din ultimele decenii.

Kremlinul pare să se pregătească de război. Echipament militar, unități medicale și chiar sânge au fost trimise pe liniile de front. Președintele american Joe Biden a declarat recent că Rusia a trimis aproximativ 150.000 de trupe în apropierea Ucrainei. În tot acest timp, discuțiile diplomatice între Rusia, Statele Unite și aliații săi nu au ajuns la nicio soluție.

La data de 15 februarie, Rusia a anunțat „retragerea parțială a trupelor”, un posibil semn că președintele Vladimir Putin dorește aplanarea situației. Însă, nimic nu s-a îmbunătățit în zilele ce au urmat. Statele Unite au susțin că, de fapt, Putin a trimis și mai multe trupe, iar în ziua de 18 februarie președintele Joe Biden a declarat în fața jurnaliștilor că era „convins” că Rusia a decis să invadeze Ucraina în zilele sau săptămânile următoare.

Viitorul Ucrainei stă la baza acestui conflict

La baza acestui conflict stă chiar viitorul Ucrainei. Însă, Ucraina este, de asemenea, o oportunitate pentru ca Rusia să-și impună influența în Europa și întreaga lume, dar și pentru ca Vladimir Putin să-și consolideze moștenirea. Așadar, lansarea unei incursiuni în Ucraina ar putea duce la zeci de mii de civili uciși, o criză a refugiaților în Europa, precum și un răspuns din partea aliaților din Occident care ar putea include sancțiuni dure pentru economia globală.

Imagini prin satelit arată un spital de campanie al forțelor ruse în Novoozernoye, Crimeea. Sursa foto: Profimedia

Rusia și SUA au trasat linii roșii ferme care explică miza situației actuale. Rusia a prezentat Statelor Unite o listă lungă de cerințe, unele dintre acestea fiind de neconceput pentru SUA și aliații săi din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Putin a cerut ca NATO să-și oprească expansiunea în Europa de Est și să refuze aderarea Ucrainei în Alianță. Mai mult, președintele Rusiei a cerut ca NATO să-și retragă trupele din țările care au aderat după 1997, fapt ce „ar da timpul înapoi” cu zeci de ani în ceea ce privește securitatea și alinierea geopolitică a Europei.

Aceste ultimatumuri sunt „o încercare rusească de a asigura interesul pentru Ucraina, dar și de a renegocia arhitectura securității în Europa”, a explicat Michael Kofman, director de cercetare la programul de studii rusești din CNA, organizație de cercetare și analiză cu sediul în Arlington, Virginia, SUA.

NATO nu ar fi trebuit să se apropie niciodată de granițele Rusiei

După cum era de așteptat, SUA și NATO au refuzat acele cerințe. Totuși, SUA și Rusia știu că Ucraina nu va deveni prea curând stat membru al NATO.

La sfârșitul Războiului Rece, unii au argumentat că NATO nu ar fi trebuit să se apropie niciodată de granițele Rusiei. Însă, politica Alianței spune că statele suverane își pot alege singure alianțele de securitate. Astfel, cedând în fața lui Vladimir Putin ar însemna că Kremlinul ar avea putere de veto asupra deciziilor NATO, și, ca urmare, asupra securității continentului.

În data de 21 februarie 2022, în cadrul unui discurs îndelungat, președintele Vladimir Putin a anunțat recunoașterea independenței regiunilor separatiste ucrainene Lugansk și Donețk, invocând faptul că Ucraina nu a avut niciodată o „statalitate autentică”, ci a fost creată de Rusia bolșevică, iar acum se confruntă cu probleme politice sistemice.

Actuala criză a luat naștere în urma destrămării Uniunii Sovietice

Atunci când Uniunea Sovietică s-a destrămat la începutul anilor 1990, Ucraina, o fostă republică sovietică, avea al treilea cel mai mare arsenal atomic din lume. Statele Unite și Rusia s-au coordonat cu Ucraina pentru denuclearizarea țării, astfel că, în cadrul mai multor înțelegeri diplomatice, Kievul a returnat sute de focoase nucleare Rusiei în schimbul asigurările de securitate care protejau țara de un atac rusesc.

Acele asigurări au fost puse sub semnul întrebării în 2014, atunci când Rusia a invadat Ucraina. Rusia a anexat Peninsula Crimeea și a susținut o revoltă condusă de separatiști pro-ruși în regiunea estică Donbas. Până acum, mai bine de 14.000 de oameni au fost uciși în conflictul din estul Ucrainei.

Însăși premisa unei Europe post-sovietice ajută la amplificarea conflictului de astăzi. Vladimir Putin își dorește revenirea la un imperiu, pierdut odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. Ucraina este parte centrală în această viziune. Putin a spus că ucrainenii și rușii sunt „un singur popor, un singur întreg”, sau cel puțin ar putea fi dacă forțele externe (adică Occidentul) nu s-ar fi amestecat și nu ar fi creat „un zid” între cele două națiuni.

„Ucraina a devenit membru informal al NATO fără vreo decizie formală”

Ucraina este al patrulea cel mai mare beneficiar de finanțare militară din partea SUA, iar cooperarea serviciilor de informații între cele două țari s-a intensinficat în urma amenințărilor din partea Rusiei.

„Putin și Kremlinul înțeleg că Ucraina nu va fi parte a NATO. Însă, Ucraina a devenit membru informal al NATO fără vreo decizie formală”, a precizat Ruslan Bortnik, director al Institutului de Politică din Ucraina, citat de Vox.

Sursa foto: Profimedia

Posibilitatea ca Ucraina și Georgia să adere la NATO l-a enervat pe Putin încă din momentul în care fostul președinte american George W. Bush și-a exprimat susținerea pentru idee în 2008. „A fost o adevărată greșeală. I-a înnebunit pe ruși. A creat așteptări în Ucraina și Georgia care nu au fost îndeplinite. Așadar, situația a devenit una și mai complicată”, a explicat Steven Pifer, ambasador în Ucraina între 1998 și 2000, în administrația Bill Clinton.

Criza Rusia-Ucraina este, de fapt, o continuare a celei începute în 2014. Însă, evenimente politice recente în Ucraina, SUA, Europa și Rusia ar putea explica de ce Vladimir Putin crede că acum este momentul să acționeze.

Criza Rusia-Ucraina, o continuare a celei începute în 2014

Printre aceste evenimente se numără și alegerea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski în 2019, un comic care a jucat rolul unui președinte într-un serial de televiziune și apoi chiar a devenit președintele Ucrainei. În timpul campaniei electorale, Zelenski a promis că va „reporni” discuțiile pentru pace astfel încât să încheie conflictul din estul țării, inclusiv rezolvarea conflictului în mod direct cu Putin. Cel mai probabil, Rusia a crezut că va avea de câștigat de pe urma alegerii lui Zelenski. Kremlinul a crezut că Zelenski, un novice în politică, ar putea fi cineva mult mai dechis la punctul de vedere al Rusiei.

Rusia dorește ca Zelenski să implementeze Acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, înțelegeri care ar aduce regiunile pro-ruse înapoi în Ucraina însă ar însemna, așa cum a spus un expert, un „cal troian” pentru ca Moscova să-și impună influența și controlul. Niciun președinte ucrainean nu ar putea accepta așa ceva, astfel că Zelenski, aflat sub presiunea rusă, a cerut ajutor din partea Occidentului, vorbind deschis despre dorința de a adera la NATO.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Vladimir Putin, o scurtă istorie a vieții și ascensiunii atent calculate la cârma Rusiei

De ce își dorește Rusia retragerea trupelor NATO din România

Rusia râdea de SpaceX, dar acum a ajuns să rezerve un loc pe nava lor pentru un cosmonaut

Rusia spune că totul e în regulă după ce a aruncat în aer un satelit, umplând orbita cu gunoi spațial mortal

Ioana Matei
Ioana Matei
Ioana s-a alăturat echipei Descopera.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase