Cât ar mai putea rezista Rusia în faţa sancţiunilor occidentale?

De ani de zile, Rusia s-a pregătit pentru o criză economică de amploarea celeia cu care se confruntă acum.

Până la invadarea pe scară largă a Ucrainei din februarie, Moscova şi-a construit şi consolidat campioni naţionali, a căutat să se îndepărteze de dolarul american şi a umplut un cufăr de război uriaş. Acest lucru, împreună cu veniturile din petrol şi gaze, au contribuit la amortizarea pedepselor financiare impuse de Occident.

• Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
• România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE

Până acum, „Fortăreaţa Rusia“ a rezistat, cu toate crăpăturile sale, scrie Scott Johnson, analist la Bloomberg Economics. Dar această rezistenţă nu este întru cu totul ceea ce pare.

Aşa cum stau lucrurile acum, este clar că Rusia nu va prospera, iar o recesiune profundă şi dureroasă este inevitabilă. Dar economia nu s-a prăbuşit, nici chiar în faţa unor sancţiuni fără precedent. Pe termen foarte scurt, măsurile luate din timp de Putin şi locotenenţii săi au reuşit să prevină haosul financiar, dar vor exista efecte pe termen lung. S-a ajuns doar la o stabilitate fragilă.

Rusia are costuri care cresc vertiginos

Rusia are încă costuri de împrumut care cresc vertiginos, cu dobânzi la 17% chiar şi după o reducere surpriză a ratei cu 300 de puncte de bază. Acesta este vârful ciclului de înăsprire de urgenţă atins şi în 2014. Rubla nu este departe de locul în care era când a început războiul, dar aceasta se întâmplă în mare parte din cauza controalelor de capital. Resursele economice şi financiare par limitate.

Pe măsură ce stocurile se scad, vor fi observate mai multe întreruperi pe lanţurile de aprovizionare şi este posibil ca şocul să se extindă mai departe. Până acum inflaţia este principalul canal prin care gospodăriile plătesc pentru războiul lui Putin, simţind impactul sancţiunilor. Scumpirile reduc puterea de cumpărare, scad veniturile reale.

Nu există încă date suficiente despre cheltuielile gospodăriilor, dar se poate vedea că vânzările de maşini s-au prăbuşit în martie „ consecinţă a preţurilor, dar şi a întreruperilor aprovizionării şi a limitărilor de finanţare. Datele alternative, de frecvenţă mai mare, indică, de asemenea, o retragere amplă a activităţii consumatorilor.

Rusia a suferit o recesiune lungă, dar superficială

Cheltuielile gospodăriilor şi companiilor depind de încredere şi incertitudinea va persista atât timp cât războiul va continua, ceea ce înseamnă că este probabil ca investiţiile private să îngheţe. Pe termen lung, investiţiile îşiv or reveni pe măsură ce companiile găsesc noi furnizori şi noi pieţe, dar asta va dura. Şomajul este probabil să crească, mai ales că sancţiunile sunt percepute ca fiind permanente. Dacă ne uităm la veniturile reale din 2014, acestea s-au prăbuşit după prăbuşirea preţurilor petrolului, deoarece Rusia a suferit o recesiune lungă, dar superficială, şi a urmat o recuperare lentă. Acesta este genul de poveste pe care o putem vedea în următorii doi ani.

Chiar dacă la suprafaţă creşterea şomajului pare destul de moderată, ajustarea va trebui să se producă undeva, iar gospodăriile vor avea de suferit pe partea veniturilor. Atâta timp cât guvernul va fi îngrijorat că sancţiunile s-ar putea înrăutăţi, va fi precaut în ceea ce priveşte cheltuielile. Dar, în mod clar, cu preţurile la energie acolo unde sunt, chiar şi cu unele perturbări ale exporturilor de energie, chiar şi cu reducerea cotaţiilor ţiţeiului rusesc faţă de valorile de referinţă, Moscova încasează aproape un miliard de dolari pe zi din vânzarea de energie.

Fac vreo diferenţă sancțiunile în modul în care Rusia acţionează în Ucraina?

Nu există nicio îndoială că vor fi mai multe solicitări la buget atât din partea maşinii de război, cât şi de pe partea nevoii de a compensa impactul crizei asupra veniturilor, dar cel mai probabil nu vor fi probleme aici pe termen scurt. În mod clar, sancţiunile au crescut presiunea asupra economiei ruse, asupra gospodăriilor şi întreprinderilor. În acest caz, cea mai importantă întrebare este cât de multă presiune suplimentară au pus ele asupra lui Vladimir Putin şi dacă sunt de fapt un factor în deciziile pe care el le ia.

Este foarte greu de spus dacă sancţiunile fac vreo diferenţă în modul în care Rusia acţionează în Ucraina. În acest punct, s-ar putea ca Ucraina să nu aibă nevoie de mai multe sancţiuni, ci de mai multe arme, deoarece Rusia a lansat deja o nouă ofensivă. Sancţiunile nu vor funcţiona suficient de repede pentru a încurca acest plan, chiar dacă mâine ar exista un embargo pe petrol şi gaze ruse din partea Europa. Dar cea mai mare sursă de venituri din export a Rusiei nu a fost serios afectată de sancţiuni.

Rusia a fost lovită foarte puternic

Putin a sacrificat de ani de zile perspectivele pe termen lung ale Rusiei pentru rezilienţa pe termen scurt. Această perspectivă s-a întunecat doar pe măsură ce regimul se concentrează pe supravieţuire economică. Ce se va întâmpla în continuare cu economia? Profunzimea contracţiei şi durata recesiunii depind de război şi de cât de repede se termină, dar este greu de văzut un deznodâmânt care să reducă complet sancţiunile.

Chiar şi într-o înţelegere negociată, majoritatea sancţiunilor împotriva Rusiei ar rămâne probabil în vigoare. Aşa că ne uităm la un alt tip de contracţie economică decât cea pe care a experimentat Rusia în ultimele decenii. Lovitura dată de Covid-19 a fost scurtă, iar în perioada premergătoare războiului, economia Rusiei se supraîncălzise de fapt.

Dacă privim înapoi la criza financiară globală, vedem că Rusia a fost lovită foarte puternic, dar a beneficiat şi de pe urma creşterii activităţii globale. De data aceasta, nu există prea mult loc pentru o recuperare rapidă. Concluzia este că Rusia avea deja în faţă o stagnare înainte de război. Izolarea de pieţele globale, de fluxul de tehnologie şi idei, este ultimul lucru de care are nevoie economia.