Casa Constantin Tănase, un monument istoric dat uitării (DOCUMENTAR)

Casa Constantin Tănase este situată în apropierea parcului Cișmigiu, pe o stradă ticsită cu imobile ce îți aduc aminte de atmosfera și arhitectura perioadei interbelice a Bucureștiului. Cu toate că este monument istoric, casa de pe strada Puțul cu Plopi, nr. 10, pare părăsită, la fel ca multe alte case vechi lăsate in paragină în Bucureşti.

O placă de marmură amintește trecătorului că aici a locuit actorul Constantin Tănase la București în perioada 1922-1945, unul din cei mai valoroşi şi talentaţi artişti ai României.

• Un bărbat cu tumoare orbitală din Iași a fost supus unei intervenții complexe pentru redarea vederii
• Via Transilvanica, inclusă de revista Time în topul celor mai frumoase 100 de locuri de vizitat…

Constantin Tănase a fost un celebru actor român de scenă și de vodevil, celebru cupletist și o figură- cheie în teatrul de revistă românesc. S-a născut într-o familie modestă, într-o casă țărănească din Vaslui.

A fost un elev mediocru, cele mai mari note fiind la muzică și sport, iar primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Grădina „Pîrjoala”, unde se juca teatru popular, cu actori precum Zaharia Burienescu si I.D. Ionescu.

Acest lucru l-a inspirat în crearea unui grup de teatru de amatori împreună cu prietenii, cu care juca scene din piesele „Meșterul Manole”, „Căpitanul Valter Mărăcineanu” sau „Constantin Brâncoveanu”, prima lor scenă fiind beciul casei. În timp, reprezentațiile s-au mutat în hambar și chiar în poiată.

În 1919, a pus bazele trupei de teatru „Cărăbuș” în București, împreună cu care urma să creeze o tradiție de teatru de cabaret, revistă pe parcursul următorilor 20 de ani, tradiție prezentă și astăzi, mai ales la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, care funcționează încă la adresa fostului „Cărăbuș”, pe Calea Victoriei, 33-35, în inima Bucureștiului.

Constantin Tănase a creat un tip de personaj, acela al cetățeanului simplu, umil și necăjit, mereu în contradicție cu birocrația aparatului de stat.

Personajul său, unic în costumul său clasic, cu pătrățele, crizantemă la butonieră și bastonaș, s-a făcut purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori în atenție.

Își iubea gospodăria și nu s-ar fi mutat niciodată. Casa îi era ticsită de tablouri și caricaturi care îl întruchipează în diferite contexte. Nu lipseau nici zecile de fotografii.

Citește continuarea pe Gândul!