Ce măsuri va cere Uniunea Europeană la summitul COP27 pentru schimbările climatice?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Comisia Europeană va solicita tuturor părților să ia de urgență măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a respecta angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Acordului de la Paris.

În cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice COP27, care începe la sfârșitul acestei săptămâni la Sharm el-Sheikh în Egipt, Comisia va solicita tuturor părților să ia de urgență măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a respecta angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Acordului de la Paris și al Pactului climatic de la Glasgow adoptat anul trecut în cadrul COP26.

În 7 – 8 noiembrie, președinta von der Leyen va reprezenta Comisia la Summitul liderilor mondiali care deschide oficial COP27. Între 14 și 18 noiembrie, vicepreședintele executiv Frans Timmermans va conduce echipa de negociere a UE. Kadri Simson, comisarul pentru energie, Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit și Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură, vor participa, de asemenea, la evenimente în cadrul COP27.

UE se angajează să realizeze progrese clare

În ziua a doua, președinta von der Leyen va participa la o masă rotundă a liderilor pe tema investiției în viitorul energiei. Ea va prezenta declarația comună a UE în cadrul unei sesiuni plenare cu președintele Consiliului European. De asemenea, ea va participa la o serie de evenimente și va semna declarații bilaterale cu mai mulți parteneri, cu un accent deosebit pe parteneriatele în domeniul forestier și al climei și pe tranziția către o energie curată.

În cadrul summitului COP27, echipa de negociere a Comisiei va insista pe punerea în aplicare a angajamentelor existente pentru a trece de la nivelul discursurilor ambițioase la acțiuni concrete, inclusiv prin adoptarea unui program de lucru privind atenuarea schimbărilor climatice, cu scopul de a intensifica de urgență nivelul de ambiție privind atenuarea schimbărilor climatice și acțiunile de punere în aplicare conexe în acest deceniu critic. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, UE se angajează să realizeze progrese clare în vederea atingerii obiectivului global de adaptare (GGA).

Întreaga lume se confruntă cu efectele schimbărilor climatice

Soluțiile bazate pe natură, astfel cum au fost evidențiate în Pactul climatic de la Glasgow adoptat anul trecut, joacă un rol esențial în facilitarea adaptării la schimbările climatice și în conservarea biodiversității, aspect care constituie, de asemenea, un subiect esențial în cadrul COP15 privind biodiversitatea ce va avea loc în cursul acestui an. În ceea ce privește pierderile și daunele, UE va căuta soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor țărilor vulnerabile din întreaga lume care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice.

UE sprijină includerea oficială în ordinea de zi a unui punct privind prevenirea, reducerea la minimum și gestionarea pierderilor și daunelor, pentru a permite părților să discute cu privire la cea mai bună cale de urmat pentru a facilita accesul rapid la finanțare și pentru a intensifica sprijinul acordat țărilor și comunităților vulnerabile.

Pe durata conferinței, Comisia va găzdui peste 125 de evenimente conexe la pavilionul UE din Sharm el-Sheikh și online. Aceste evenimente vor aborda o gamă largă de aspecte legate de climă, cum ar fi protecția biodiversității și refacerea naturii, securitatea energetică și tranziția verde, finanțarea durabilă, securitatea alimentară și a apei și cercetarea și inovarea. Având în vedere că pierderea biodiversității și schimbările climatice sunt fenomene care se consolidează reciproc, diverse evenimente vor evidenția, de asemenea, legătura dintre COP27 și viitoarea COP15 dedicată biodiversității.

Ce s-a stabilit prin Acordul de la Paris?

În cadrul Acordului de la Paris din 2015, 194 de țări au convenit să prezinte contribuții stabilite la nivel național (CSN) care reprezintă obiectivele lor individuale de reducere a emisiilor. În mod colectiv, aceste contribuții ar trebui să se subsumeze obiectivului de menținere a creșterii temperaturii medii globale sub 2°C și cât mai aproape posibil de 1,5°C până la sfârșitul secolului. Raportul din 2022 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) al ONU a avertizat că lumea urmează să atingă nivelul de 1,5°C în următoarele două decenii și că numai cele mai drastice reduceri ale emisiilor de carbon, implementate acum, ar putea contribui la prevenirea unui dezastru ecologic. Acest nivel de creștere a temperaturii ar avea efecte extrem de dăunătoare, care reprezintă o adevărată provocare existențială.

Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul combaterii schimbărilor climatice și și-a redus deja nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu mai mult de un sfert față de nivelul anului 1990, în timp ce economia sa a înregistrat o creștere de peste 60%. Prin Pactul verde european, prezentat în decembrie 2019, UE a ridicat ștacheta ambiției sale în materie de combatere a schimbărilor climatice, angajându-se să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Acest obiectiv a devenit obligatoriu din punct de vedere juridic odată cu adoptarea și intrarea în vigoare a Legii europene a climei, în iulie 2021. Legea climei stabilește, de asemenea, obiectivul intermediar de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990. Acest obiectiv pentru 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020 ca fiind contribuția UE (CSN) în temeiul Acordului de la Paris. În 2021, UE a prezentat un pachet de propuneri vizând adaptarea politicilor sale în domeniile climei, al energiei, al utilizării terenurilor, al transporturilor și al impozitării astfel încât să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. La 27 octombrie s-a ajuns la un prim acord privind autoturismele și camionetele cu emisii zero. UE își va actualiza CSN, după caz, cât mai curând posibil după adoptarea tuturor acestor propuneri.

Finanțarea combaterii schimbărilor climatice este esențială pentru a ajuta comunitățile vulnerabile să se protejeze împotriva efectelor schimbărilor climatice și pentru a crea bazele unei creșteri economice durabile. Țările dezvoltate s-au angajat să mobilizeze o sumă totală de 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice în perioada 2020-2025 cu scopul de a ajuta țările cele mai vulnerabile și, în special, statele insulare mici, în eforturile lor de atenuare și adaptare. UE este cel mai mare donator, cu o contribuție în creștere constantă la aproximativ un sfert din obiectiv. Cu toate acestea, alte țări donatoare trebuie să își intensifice eforturile și să facă față deficitului actual.