Ce a mai rămas de rezolvat la summitul COP27?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Lucruri mici ar trebui rezolvate pentru finalizarea acordului privind clima la summitul COP27 din Egipt, a declarat sâmbătă Wael Aboulmagd, reprezentantul special al președintelui COP27, scrie Reuters.

„Facem tot ce ne stă în putință. Lucruri minuscule, minuscule de rezolvat”, a declarat el pentru Reuters, întrebat dacă un acord este aproape.

Negociatorii de la summitul COP27 privind clima din Egipt s-au apropiat sâmbătă de un acord decisiv pentru un fond de ajutorare a țărilor sărace care sunt devastate de efectele încălzirii globale, dar au rămas blocați în ceea ce privește modul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care le determină.

„Trebuie să fim rapizi aici acum”

În condițiile în care un acord final privind clima a întârziat deja mai mult de o zi, reprezentanții a aproape 200 de națiuni erau nerăbdători să ajungă la un acord pe care să-l poată prezenta ca un pas înainte în lupta împotriva schimbărilor climatice.

„Trebuie să fim rapizi aici acum, dar nu rapizi spre un rezultat prost. Nu rapid în sensul de a accepta ceva ce apoi vom regreta ani de zile”, a declarat Eamon Ryan, ministrul irlandez al mediului.

Frans Timmermans, șeful politicii climatice a Uniunii Europene, a declarat că miniștrii din blocul regional sunt pregătiți să „plece” dacă acordul nu este suficient de ambițios. „Am prefera să nu avem nicio decizie decât o decizie proastă”.

Rezultatul summitului de două săptămâni din orașul-stațiune Sharm el-Sheikh este un test al hotărârii globale de a lupta împotriva încălzirii globale, chiar dacă un război în Europa și inflația galopantă distrag atenția internațională.

O mică victorie pentru omenire?

Un proiect de acord al COP27 publicat sâmbătă a reafirmat angajamentele anterioare de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius pentru a preveni cele mai grave schimbări climatice, dar a oferit puține dovezi ale unei ambiții sporite de a realiza reducerile de emisii necesare pentru a atinge acest obiectiv.

Zilele de negocieri tensionate între țările bogate și cele în curs de dezvoltare în cadrul summitului au dus sâmbătă la o propunere de înființare a unui fond destinat țărilor care se confruntă cu pagube ireparabile cauzate de furtuni puternice, inundații, secete și incendii.

Țările bogate, inclusiv Statele Unite și cele din Europa, au rezistat timp de decenii ideii unui așa-numit fond pentru pierderi și daune, de teamă că ar putea fi trase la răspundere pentru emisiile istorice de gaze cu efect de seră.

Negociatorul din Barbados, Avinash Persaud, a calificat propunerea drept o „mică victorie pentru omenire”, care a rezultat din leadership-ul micilor națiuni insulare și din solidaritatea restului lumii, care a recunoscut impactul tot mai mare al încălzirii.

China și SUA, cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră

Negociatorii au declarat că această idee a obținut un sprijin larg, dar va trebui să fie însoțită de o ambiție sporită în ceea ce privește reducerea emisiilor care determină încălzirea globală.

„Nu este acceptabil să finanțăm consecințele schimbărilor climatice fără a ne angaja să lucrăm la consecințele reale ale emisiilor”, a declarat Romina Pourmokhtari, ministrul suedez al climei.

China și Statele Unite, cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră, nu au comentat propunerea.

UE a impulsionat discuțiile la începutul săptămânii, oferindu-se să susțină fondul, cu condiția ca marii poluatori, inclusiv China, să contribuie la acesta și ca țările să își intensifice, de asemenea, eforturile de reducere a emisiilor.

Nu era încă clar dacă vor fi îndeplinite condițiile impuse de UE.

Reducerea combustibililor fosili, o dezamăgire la COP27

De exemplu, proiectul de acord COP27 publicat sâmbătă de biroul ONU pentru climă nu conținea o referință solicitată de India și UE privind reducerea treptată a utilizării „tuturor combustibililor fosili”. În schimb, s-a cerut țărilor să reducă treptat doar cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, așa cum s-a convenit în cadrul Pactului climatic de la Glasgow de anul trecut.

„Aceasta este cu siguranță o dezamăgire, având în vedere importanța de a face acest lucru cu toți combustibilii fosili pentru a rămâne sub 1,5C”, a declarat David Waskow, director internațional pentru climă la World Resources Institute.

În încercarea de a reduce decalajul uriaș dintre angajamentele actuale privind clima și reducerile mult mai mari necesare pentru a evita schimbările climatice dezastruoase, proiectul a cerut, de asemenea, ca țările care nu au făcut încă acest lucru să își actualizeze obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2023.

Însă unii negociatori doresc ca proiectul să solicite actualizări nu doar anul viitor, ci în fiecare an pentru restul deceniului, pentru a se asigura că emisiile scad atât de repede pe cât spun oamenii de știință că este necesar pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.