Ce fel de gustări savurau spectatorii de la Colosseum?

Spectatorii de la Colosseum, vechea arenă de gladiatori din Roma, s-ar putea să fi savurat gustări din măsline, fructe și nuci, au descoperit arheologii, conform BBC.

Fragmente alimentare de smochine, struguri, cireșe, mure, nuci și altele au fost descoperite în sit.

• Cel mai nou film al lui James Cameron este lider în box office-ul mondial
• Opțiune de taxare mai ieftină pentru călătorii scurte, introdusă în Bulgaria din 2026

Arheologii au găsit, de asemenea, oase de urși și de feline mari, care au fost probabil folosite în jocurile din arenă.

Descoperirile au fost făcute de arheologii care au examinat canalele monumentului vechi de 2.000 de ani.

Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Italia

Relicve ca acestea oferă o imagine asupra „experienței și obiceiurilor celor care veneau în acest loc în timpul lungilor zile dedicate spectacolelor”, a declarat Alfonsina Russo, directorul Parcului Arheologic Colosseum.

Cercetătorii spun că oasele de la urși, lei și jaguari au fost probabil lăsate de animalele care erau forțate să se lupte între ele și cu gladiatorii pentru divertisment. De asemenea, au fost găsite oase de animale mai mici, aparținând unor câini.

Studiul a început în ianuarie 2021 și a presupus curățarea a aproximativ 70 m de canale de scurgere și canalizare sub Colosseum, care rămâne unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Italia.

Arhitecții și arheologii specialiști au folosit roboți ghidați de cabluri pentru a naviga prin sistemul complex de drenaj al arenei – ajutându-i să înțeleagă viața de zi cu zi din Roma, precum și structurile antice.

Colosseum, cel mai mare amfiteatru din Imperiul Roman

Colosseum a fost cel mai mare amfiteatru din Imperiul Roman, căzând în desuetudine în jurul anului 523 d.Hr. Era faimos pentru că găzduia lupte de gladiatori și alte spectacole publice în fața unor mulțimi de zeci de mii de oameni.

În timpul săpăturilor au fost descoperite, de asemenea, monede antice, inclusiv 50 de monede de bronz care datează din perioada romană târzie (250-450 d.Hr.) și o monedă comemorativă din argint din jurul anilor 170-171 d.Hr. care sărbătorește 10 ani de domnie a împăratului Marcus Aurelius.