De ce vor astronomii interzicerea sateliților de joasă altitudine?

Interzicerea megaconstelațiilor de sateliți de joasă altitudine, cum ar fi sateliții Starlink ai lui Elon Musk, ar trebui luată în considerare, au declarat astronomii, într-un efort de a reduce poluarea luminoasă și de a ne păstra capacitatea de a studia cerul.

Într-o serie de lucrări și articole de opinie publicate în revista Nature Astronomy, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă cu privire la strălucirea cerului nocturn. O echipă de experți a solicitat oamenilor de știință să țină piept „marilor lumini” și să introducă reglementări.

• Ce înseamnă chiptuning făcut corect? Dragoș Stăcescu explică fenomenul la „Podcast cu Prioritate” #88 by ProMotor
• Ce temperaturi vom avea până la finalul anului?

Pentru megaconstelațiile de sateliți de joasă altitudine, acest lucru ar putea însemna un veto, potrivit The Guardian.

O limită pentru numărul total de sateliți pe orbite joase

„Pe cântarul beneficiilor imediate sau pe termen lung și pe cel al daunelor aduse societății, în ciuda popularității megaconstelațiilor prin satelit, nu trebuie să respingem posibilitatea de a le interzice. Dimpotrivă, credem că impactul și riscurile sunt prea mari pentru ca această posibilitate să fie exclusă”, au scris cercetătorii.

Echipa spune că este puțin probabil ca obiectele care contribuie la poluarea luminoasă, fie LED-urile de la sol ori lămpile, fie sateliții de joasă altitudine, să se reglementeze singuri.

„După părerea mea, ar trebui să existe o limită maximă pentru numărul total de sateliți pe orbite joase, iar numărul lor este probabil deja prea mare”, a declarat Fabio Falchi, de la Institutul pentru Știința și Tehnologia Poluării Luminii din Italia.

Potrivit unui articol de perspectivă, megaconstelațiile au mai mult decât dublat numărul de sateliți funcționali pe orbita joasă a Pământului de la începutul anului 2019, cu un număr vast de lansări planificate în anii următori.

O transformare semi-permanentă a cerului nocturn

Experții au precizat că acest lucru a avut un cost: iluminarea de către Soare a sateliților artificiali și a deșeurilor spațiale asociate a crescut luminozitatea cerului pe timp de noapte.

„Asistăm la o transformare dramatică, fundamentală și poate semi-permanentă a cerului de noapte, fără precedent istoric și cu o supraveghere limitată”, au scris John Barentine de la Dark Sky Consulting și colegii săi.

Una dintre preocupări este că semnalele astrofizice vor deveni din ce în ce mai greu de detectat din cauza creșterii luminozității cerului nopții.

„Un exemplu cu consecințe sociale distincte și potențial grave este detectarea obiectelor din apropierea Pământului, care reprezintă un risc ridicat de coliziune cu planeta noastră”, au precizat autorii.

Pierderea unei priveliști naturale

Urmele sateliților surprinse în imaginile astronomice reprezintă o altă problemă, în timp ce există, de asemenea, o preocupare cu privire la impactul creșterii luminozității cerului nocturn asupra sistemelor biologice.

Apoi, există și impactul asupra publicului, care ar putea vedea mai greu Calea Lactee, constelațiile familiare, aurorele sau meteorii slabi.

„Pentru publicul larg există posibilitatea de a pierde priveliștea naturală a unui cer înstelat natural perfect, oriunde pe Pământ”, a declarat Falchi.

Vă mai recomandăm și: 

Un nanosatelit de la Sony, lansat în premieră pe orbita Pământului cu ajutorul propulsiei cu apă

Poluarea luminoasă urbană este un pericol pentru ecosistemele marine

Imagini impresionante cu cerul nopții, surprinse de-a lungul a 12 ani, publicate de NASA

Constelațiile de sateliți vor avea un impact ”extrem” asupra astronomiei