România produce cea mai curată mâncare din Uniunea Europeană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România produce cea mai curată mâncare din UE, dar e insuficientă pentru a-şi hrăni populaţia. Astfel, Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Austria ne ajută să acoperim necesarul de consum, cu un preţ uriaş: ele consumă până la de 17 ori mai multe pesticide pe hectar decât noi.

Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Austria consumă până la de 17 ori mai multe pesticide pe hectar decât noi şi aceste substanţe toxice ajung în alimentele din farfuria noastră şi apa pe care o bem, aşadar ne îmbolnăvesc, notează Ziarul Financiar.

• Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii
• Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat…

„Nu doar pesticide, ci şi îngrăşăminte aplicăm puţine per hectar. De ce nu facem noi mai multă mâncare? Din păcate, ţine foarte mult de politică. Totul este să ne dezvoltăm, mediul privat îşi doreşte, dar în legumicultură e nevoie de 20.000 de hectare de solarii ca să putem să susţinem consumul intern şi să ieşim şi la export. Am putea să producem din martie-aprilie până în octombrie-noiembrie”, spune Marius Petrache, director general al Marcoser, companie care are trei hectare cu legume cultivate în câmp şi în solarii în Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară.

România are circa 4.000 de hectare de solarii

Acum, România are circa 4.000 de hectare de solarii pentru producţia de legume. Ar trebui să crească de cinci ori suprafaţa pentru a satisface con­su­mul intern, ceea ce presupune investiţii de cel puţin 1,5 mld. euro, potrivit producătorului de legume.

Apoi, România are deficit comercial pe toate principalele categorii de alimente şi băuturi, de peste 5 miliarde de euro. Cele mai importate produse sunt carnea de porc, peştele, lactatele, fructele şi legumele, conform datelor statistice naţionale. Pro­ducţia de legume în solarii repre­zintă sub 5% din suprafaţa totală cultivată cu acestea, astfel că în timpul iernii găsim în marile magazine roşii din Olanda, Italia sau Spania dacă ne referim la UE, ori din Turcia sau Maroc dacă ne referim la state din afara sa.

„Ar vrea să cumpere de la noi, fiind mai aproape, dar nu avem”

Însă, dincolo de preţul plătit pentru alimentele din afara ţări, în lipsa producţiei interne, impor­turile din ţările menţionate vin şi cu costuri pentru sănătate. Olanda este ţara cu cel mai mare consum de pesticide per hectar din UE, peste 10,86 kg, pentru că, deşi are puţin teren agricol, prin investiţia în tehnologii a devenit o fabrică imensă de mâncare. Pe următoarele locuri se află Cipru (9,2 kg/ha), Malta (8,1 kg/ha), Irlanda (7,1 kg/ha) şi Belgia (6,4 kg/ha), conform datelor publicate recent de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).

„Dacă ar fi un plan pe zece ani – nu poţi să faci pe mai puţin – să se crească toată horticultura, noi am fi de departe pe primul loc în extrasezon ca producători de fructe şi legume în UE. Grecia, de exemplu, primeşte circa 20 de milioane de turişti anual şi cumpără roşii din Polonia, pentru că noi nu avem. Ar vrea să cumpere de la noi, fiind mai aproape, dar nu avem”, a mai spus Marius Petrache.

În plus, el susţine că pentru dezvoltarea agriculturii româneşti e nevoie de implicare politică, pentru că investiţiile în acest sector sunt o decizie politică. „Am discutat şi cu europarlamentari şi totul e politic”, a întărit el.

„Noi producem roşiile în sol, iar acesta e calitativ”

„Orice european, odată ce a gustat din roşiile noastre, cu excepţia celor din zona mediteraneană, nu mai vrea altceva, pentru că noi producem roşiile în sol, iar acesta e calitativ. Nu producem legume în fabrică, cum face olandezul, care produce în vată de sticlă, din faţa calculatorul, cu un program de producţie digital şi două tancuri cu pesticide”, a comparat Marius Petrache.

În Olanda, a menţionat el, se produce prea puţin pe sol. În schimb, se face legumicultură pe substrat, adică se face agricultură aeroponică, ceea ce înseamnă că plantele sunt crescute cu rădăcinile în aer şi doar sunt pulverizate din când în când cu jeturi de apă, agricultură hidroponică, ceea ce înseamnă că plantele cresc pe un pat de apă, şi agricultură cu vată de sticlă şi saltele de nucă de cocos, unde este o substanţă nutritivă care hrăneşte plantele pe baza unui program de pe calculator.

„Olandezii ne dau legume, dar şi lapte, şi carne, iar danezii ne dau şi porci, chiar dacă animalele lor nu ajung pe pământ. Nici nu au teren şi nu au unde să le crească, iar dacă le cresc în aer liber, produsele procesate se vând de cinci ori mai scump, pentru că sunt ecologice, şi nu ne permitem să le cumpărăm”, a explicat Petrache.

Peste 1.000 de pesticide folosite în întreaga lume

Cu toate acestea, producţiile sunt mai mari din vestul Europei se fac cu alte costuri decât în România, iar randamentele sunt mai ridicate. „Consider că în Belgia şi în Olanda nu ar trebui produse tomate prin lege, pentru că, dacă vorbim de Green Deal, e un non-sens să facă la ce consum mare de energie au. Noi putem produce în acea perioadă fără energie. Ei au nevoie şi de căldură, şi de energie, fiind mai la nord. Noi, în legumicultură, cu o brumă de tehnologie, putem face mai ieftin producţii decente şi ne permitem să ne ţinem după ei”, a precizat legumicultorul din Matca.

Pe de altă parte, el crede că mediul privat ar trebui să aibă o altfel de politică de investiţii. „În Olanda, investitorul caută mai întâi vânzătorul, apoi se apucă să construiască sere şi solarii şi să producă. Noi o luăm invers şi punem căruţa înaintea cailor. Întâi facem investiţia, pentru că la noi nu e la fel de mare ca în Olanda (1 hectar de solar la noi te duce la 100.000 de euro, în timp ce în Olanda te duce la 1 milion de euro) şi poţi să faci pas cu pas o investiţia. Noi începem de la 1.000 de metri pătraţi, iar apoi creştem, în timp ce în Olanda încep de la 1 hectar, cel puţin”, a mai spus Petrache.

În prezent, există peste 1.000 de pesticide care sunt folosite în întreaga lume pentru a eficientiza producţia de alimente, iar baza de date a FAO privind utilizarea pesticidelor include insecticidele, erbicidele, fungicidele, regulatorii de creştere a plantelor şi rodenticidele. Ţara cu cel mai mare consum de pesticide din Europa este Andora, cu 17 kg/ha, iar ţara cu cel mai mare consum de pesticide din lume este Brunei Darussalam, cu 34 kg/ha, conform datelor FAO.