Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de știință lansează un studiu pentru a înțelege mai bine modul în care trecerea anuală la ora de iarnă afectează starea de bine a oamenilor și percepția timpului, relatează The Guardian.

În România, ceasurile se vor da înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică, 27 octombrie, la ora 4:00 dimineața. Studiile anterioare s-au axat în mare parte pe efectele negative ale trecerii la ora de vară asupra somnului, performanțelor cognitive și predispoziției la accidente ale oamenilor, dar se cunosc mai puține despre impactul schimbării la ora de iarnă – sau despre modul în care aceste evenimente bianuale afectează percepția noastră asupra trecerii timpului.

„Sunt interesată să încerc să înțeleg cum te simți atunci când percepția ta zilnică asupra timpului este perturbată de o forță externă: simți că ai mai mult sau mai puțin timp, niveluri mai ridicate sau mai scăzute de bunăstare?”, a declarat profesoara Ruth Ogden de la Universitatea John Moores din Liverpool, care conduce studiul.

Cum afectează ora de iarnă simțul timpului la oameni?

„Timpul este un element extrem de neglijat al psihologiei. Viețile noastre sunt legate de ceas și avem cu toții o reprezentare internă a timpului, dar avem o înțelegere foarte slabă a modului în care oamenii percep timpul și dacă am putea sau nu să modificăm experiențele oamenilor cu privire la timp pentru a crea îmbunătățiri ale bunăstării”, a adăugat ea.

Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu care explorează modul în care perturbările externe pot afecta simțul timpului la oameni. Ogden a devenit interesată de acest domeniu de cercetare după ce a fost implicată într-un accident de mașină la universitate, în timpul căruia a simțit că timpul încetinește.

De atunci, ea a investigat modul în care alte evenimente marcante din punct de vedere emoțional – inclusiv izolările din timpul pandemiei de COVID-19 – pot distorsiona percepția timpului. „Am constatat că persoanele care se descurcau bine și aveau niveluri mai scăzute de anxietate, depresie sau stres au experimentat o izolare relativ rapidă, în timp ce persoanele care au avut o carantină lentă au fost cele care erau mai izolate social, deprimate sau mai puțin mulțumite de nivelurile lor de interacțiune socială”, a declarat Ogden.

Cercetări separate au constatat că persoanele care se luptă cu durerea cronică experimentează, de asemenea, un simț distorsionat al timpului. „Se ridică această idee interesantă că percepția noastră asupra timpului este încorporată în traumă”, a spus Ogden.

Studiul este în desfășurare și este deschis tuturor adulților din Marea Britanie, care pot contribui prin completarea unui sondaj online cu privire la viața lor de zi cu zi și la presiunea timpului pe care o resimt. Sondajul poate fi completat fie în cursul săptămânii dinaintea sau de după schimbarea ceasului, fie în ambele.

„Ar trebui să avem un drept al omului la timp?”

O întrebare la care Ogden și colegii ei speră să afle răspunsul este dacă grupurile marginalizate din punct de vedere social sau cele care se confruntă cu presiunea timpului, cum ar fi părinții ocupați, resimt schimbarea orei diferit față de persoanele care au mai mult control asupra timpului lor.

„Suntem interesați în special de relația dintre timp și putere și de modul în care, atunci când alte persoane dețin controlul asupra timpului, acest lucru poate crea diverse tipuri de nedreptate pentru anumite grupuri”, a declarat profesoara Patricia Kingori, sociolog la Centrul Ethox al Universității Oxford, care conduce întregul proiect.

Obiectivul pe termen lung al proiectului este de a identifica strategii care ar putea ajuta la abordarea acestor inegalități, ceea ce ar putea duce la îmbunătățirea bunăstării individuale și sociale.

„Pentru mine, schimbarea ceasului oferă o mică perspectivă asupra a ceea ce se întâmplă atunci când timpul se schimbă pentru toți ceilalți, dar nu s-a schimbat în același mod pentru tine, sau atunci când societatea impune o anumită restricție asupra timpului tău”, a declarat Ogden. „De asemenea, ridică idei interesante, cum ar fi: ar trebui să avem un drept al omului la timp?”, a adăugat ea.