Peste 80% dintre spitalele de stat din România nu oferă servicii de avort

Psihologii atrag atenția asupra dimensiunilor psihologice și emoționale ale unui avort, subliniind traumele de care femeile, dar și partenerii lor, pot fi afectați în lipsa sprijinului adecvat. Ei spun că întreruperea de sarcină nu ar trebui să fie o alegere imposibilă și nici stigmatizată.

Într-un context social și medical marcat de dificultăți legate de accesul la serviciile de avort, impactul emoțional al unei astfel de decizii devine și mai complicat pentru femei și cupluri. Specialiștii atrag atenția asupra dimensiunilor psihologice și emoționale ale avortului, subliniind traumele de care femeile, dar și partenerii lor, pot fi afectați în lipsa sprijinului adecvat.

• Sfârșitul unei ere: Donald Trump suspendă Loteria Vizelor
• Fiul regizorului american Rob Reiner, acuzat pentru uciderea părinților. Ce pedeapsă riscă?

„Fiecare femeie care se confruntă cu o astfel de alegere traversează un proces complex, încărcat de suferință și confuzie. Impactul emoțional este semnificativ, mai ales atunci când această alegere este făcută sub presiune sau în lipsa resurselor necesare pentru a lua decizia în mod informat și conștient”, explică psihoterapeutul Mariana Demeter, de la Clinica Alegria.

„În cuplu, decizia unui avort poate tensiona relațiile”

În România, avortul a redevenit, în multe situații, o experiență stresantă și dureroasă. Un raport recent al Asociației Moașelor Independente indică faptul că peste 80% din spitalele publice nu oferă aceste servicii, iar costurile mari fac ca accesul să fie limitat pentru multe femei.

Din perspectiva specialistului, impactul asupra femeilor nu este doar unul psihologic, ci și relațional.

„În cuplu, decizia unui avort poate tensiona relațiile, mai ales atunci când partenerii nu sunt pe aceeași lungime de undă sau când comunicarea este deficitară. Femeile pot simți o pierdere de identitate, un val de vinovăție sau rușine, iar bărbații, chiar dacă nu la fel de evident, pot experimenta sentimente de neputință sau furie”, afirmă Demeter. Aceste emoții nerezolvate pot duce, pe termen lung, la distanțare emoțională sau conflicte în cuplu.

Traumele pe termen scurt includ adesea sentimente de pierdere, anxietate și un gol emoțional greu de gestionat. Femeile se pot confrunta cu episoade de depresie sau coșmaruri recurente legate de decizia luată, mai ales când avortul este efectuat într-un mediu lipsit de empatie sau de suport psihologic.

Traumele se pot transforma în suferințe mult mai profunde

„Chiar și o simplă conversație plină de compasiune și o validare a emoțiilor trăite pot face diferența uriașă în procesul de vindecare al unei femei”, subliniază psihoterapeutul.

Pe termen lung, însă, traumele se pot transforma în suferințe mult mai profunde dacă nu sunt abordate. Unele femei se confruntă cu dificultăți în a se conecta din nou cu corpul lor sau cu alte sarcini ulterioare.

„Pot apărea probleme de încredere în relație sau teama de a nu mai putea trăi bucuria unei maternități viitoare. De aceea, este esențial ca femeile să primească sprijin psihoterapeutic și să li se ofere un spațiu sigur în care să își exploreze și să își exprime trăirile”, explică Mariana Demeter.

În acest context, rolul statului și al sistemului medical este crucial. Situația actuală în care costurile pentru avort sunt prohibitive, iar sprijinul de stat lipsește, amplifică suferința și izolarea.

„Întreruperea de sarcină nu ar trebui să fie o alegere imposibilă sau stigmatizată. Medicii ar trebui să fie alături de paciente, fără a invoca refuzuri care intensifică traumele”, adaugă specialistul.

Așadar, este nevoie de o discuție mai deschisă despre nevoia de suport emoțional și de un sistem de sănătate care să susțină femeile în cele mai vulnerabile momente ale vieții lor.