Epidemia invizibilă care afectează 1 din 5 oameni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Psihologii avertizează: epidemia de singurătate nedorită afectează 20% dintre persoanele peste 75 de ani. Costurile sociale și sanitare sunt imense.

Speranța de viață la nivel mondial a crescut de-a lungul anilor, depășind deja 60 de ani în toate țările lumii. Deși trăim mult mai mult, realitatea este că acest lucru nu împiedică apariția afecțiunilor specifice vârstei.

Trecerea timpului implică o deteriorare a organismului nostru, care tinde să se manifeste în forme foarte diferite: pierderea auzului, cataracta, probleme osoase, dureri musculare sau unele patologii de natură cognitivă.

Dincolo de aceste probleme fizice, multe dintre ele fiind minimizate datorită progreselor medicinii, bolile de natură psihologică sunt unele dintre cele mai îngrijorătoare pentru medici și psihologi. Una dintre cele mai mari crize de sănătate actuale, despre care experții avertizează de ani de zile, este singurătatea nedorită.

Este important să nuanțăm diferența dintre izolarea socială și singurătatea nedorită. Izolarea socială este o condiție mai mult sau mai puțin obiectivă, deoarece presupune lipsa prietenilor, a trăi singur sau a avea puține interacțiuni cu alte persoane.

În schimb, singurătatea nedorită presupune o experiență subiectivă și emoțională, caracterizată în principal prin sentimentul lipsei unui sprijin semnificativ.

Conform datelor Observatorului Național al Singurătății Nedorite (SoledadES), acest tip de sentiment tinde să fie ridicat în rândul tinerilor, cu peste 25% în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 19 și 29 de ani, precum și în rândul persoanelor cu vârste peste 75 de ani, cu 20% din populație.

Este mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaților, ceea ce este strâns legat de speranța de viață mai mare a femeilor.

Într-un articol publicat de The Conversation, dincolo de contextul sociocultural în care ne aflăm, unul dintre factorii care deteriorează cel mai mult legăturile este nevoia de autosuficiență radicală. Interdependența este demonizată, se generează teamă față de vulnerabilitate și se blochează intimitatea reală.

Această afecțiune are costuri sociale și sanitare ridicate. Atunci când se prelungește prea mult în timp, mai ales la persoanele în vârstă, crește probabilitatea de a suferi de depresie, anxietate sau boli de inimă.

Psihologii recomandă îngrijirea relațiilor sociale, în special începând cu vârste mai înaintate. De asemenea, evitarea relațiilor toxice sau care provoacă disconfort, învățarea gestionării emoțiilor și rezolvarea conflictelor, precum și solicitarea ajutorului atunci când este necesar sunt câteva dintre sfaturile indicate de experți.

Specialiștii subliniază că această criză de sănătate publică necesită atenție urgentă, atât din partea autorităților, cât și a societății în general, pentru a preveni consecințele grave ale singurătății nedorite asupra populației vulnerabile.