Obiceiurile alimentare contează mai mult decât am crede pentru adolescenți

Ce mănâncă adolescenții le poate influența sănătatea mintală mai mult decât se credea până acum. O analiză a 19 studii, realizată de cercetători de la Universitatea Swansea, arată că dietele sănătoase sunt asociate cu mai puține simptome depresive.

Analiza, publicată în revista Nutrients, a examinat șase studii clinice și alte 13 studii. Concluzia generală: obiceiurile alimentare mai sănătoase sunt frecvent asociate cu mai puține simptome de depresie la adolescenți.

• Cât de mic este cel mai mic cod QR din lume?
• Particule care mimează microplasticele au creat rezultate fals pozitive în sute de studii, au descoperit cercetătorii

Invers, alimentația de calitate inferioară a fost legată mai des de niveluri ridicate de suferință psihologică.

Cercetătorii au găsit dovezi mixte în privința suplimentelor nutriționale individuale. Vitamina D, de exemplu, a arătat rezultate inconsistente în reducerea simptomelor depresive.

În schimb, abordarea dietei în ansamblu – calitate și echilibru general – a dat tendințe mai clare și mai consistente. Contează ce mănânci în mod obișnuit, nu ce iei izolat dintr-o pastilă.

„Strategiile clinice ar trebui să acorde prioritate abordărilor bazate pe dieta completă în detrimentul suplimentării izolate”, a declarat profesoara Hayley Young de la Universitatea Swansea.

Autorii subliniază că adolescența este o etapă-cheie pentru dezvoltarea creierului și sănătatea emoțională. Tocmai de aceea, această perioadă oferă oportunități importante de prevenție și intervenție timpurie.

Dieta are un avantaj față de alți factori de risc: poate fi modificată și adaptată la nivel de populație, pentru că face parte din viața de zi cu zi.

Cercetătorii atrag atenția că dovezile actuale nu sunt pe deplin consistente. Factori precum statutul socioeconomic și sexul pot influența relația dintre alimentație și sănătatea mintală. O altă limită importantă: majoritatea studiilor s-au concentrat pe depresie. Anxietatea, stresul, stima de sine și agresivitatea au primit mult mai puțină atenție în literatura de specialitate.

Echipa propune o foaie de parcurs pentru cercetări viitoare, care să includă markeri biologici, o standardizare mai riguroasă între studii și o gamă mai largă de rezultate măsurate.