Superalimente uitate: ce surse valoroase am scos pe nedrept din dietă

Afine, quinoa, turmeric sau varza kale domină de ani buni discursul despre alimentația sănătoasă, dar specialiștii atrag atenția că ideea de „superaliment” ține mai degrabă de modă și marketing decât de o realitate nutrițională absolută. În locul unui ingredient-minune, spun experții, cheia este o alimentație variată.

„Toți vrem un singur răspuns. Este fibra? Este proteina? Este broccoli? Ceea ce scăpăm din vedere este că adevăratul superingredient este diversitatea”, spune Josiah Meldrum, cofondatorul companiei britanice Hodmedod’s.

Printre alimentele nutritive uitate se numără mazărea uscată, cândva comună în dieta britanică. Potrivit lui Meldrum, acestea au aceleași calități ca fasolea, iar terapeutul nutrițional Xuxa Milrose spune că sunt „foarte bogate în fibre, o sursă bună de proteină vegetală și foarte versatile”. Dieteticianul Bini Suresh subliniază că aceste leguminoase sunt cu atât mai relevante cu cât aportul de fibre rămâne sub nivelul recomandat.

Prunele uscate, considerate adesea demodate, sunt și ele readuse în discuție, notează The Guardian.

„Sunt practic ca niște curmale, dar cu un PR mai puțin atrăgător”, afirmă Milrose. Pe lângă efectul lor cunoscut asupra digestiei, ele conțin polifenoli, vitamine și minerale și nu provoacă aceeași creștere rapidă a glicemiei ca alte dulciuri. Unele cercetări arată chiar că pot contribui la menținerea densității minerale osoase, mai ales la femeile aflate la menopauză.

Coacăzele negre sunt un alt exemplu de aliment subestimat. Annie Gray amintește că acestea conțin mai multă vitamina C decât portocalele, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial autoritățile britanice încurajau populația să le culeagă pentru siropuri. Milrose le descrie drept fructe „pline de antocianine”, antioxidanți asociați cu reducerea stresului oxidativ.

Pe lista alimentelor ignorate se mai află germenii comestibili, ficatul și emmerul, o cereală veche, rudă a grâului dur. Ficatul, deși consumat cu moderație, rămâne „unul dintre cele mai dense alimente din punct de vedere nutrițional”, spune Suresh, în special datorită conținutului de fier și vitamina A.

Specialiștii punctează este că valoarea nutritivă nu ține neapărat de alimente exotice sau intens promovate, ci de diversitatea surselor din dietă.

„Istoric vorbind, alimentația noastră era mai diversă decât ne imaginăm”, spune Meldrum.

În opinia sa, deși supermarketurile creează „iluzia abundenței”, în realitate depindem de foarte puține specii de plante și animale. Reintroducerea unor alimente uitate ar putea fi, astfel, un pas simplu către o dietă mai echilibrată.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Alimentele ultraprocesate, asociate cu probleme cardiace grave

Cât de aproape este lumea de o criză alimentară?

Ce mâncăm influențează somnul. Care sunt alimentele care ne ajută?

Peștii ar putea ascunde secretul pentru o alternativă sustenabilă la ambalarea alimentelor